Salvarea RADET vine de la UE. Comisia Europeană aprobă un ajutor de stat de 150 de milioane de euro pentru sistemele de încălzire centralizată

Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Această schemă de ajutor în valoare de 150 de milioane EUR prezentată de România va sprijini investiţiile pentru construirea sau modernizarea sistemelor de încălzire centralizată. Ea va favoriza tranziţia de la utilizarea combustibililor fosili pentru producerea de energie termică la utilizarea surselor regenerabile de energie, în conformitate cu obiectivele Pactului verde european. Această măsură de ajutor a fost posibilă şi datorită Planului de Investiţii al Pactului verde european. Pentru a debloca potenţialul sistemelor de încălzire centralizată de a contribui la tranziţia către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, Planul de investiţii a oferit statelor membre mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte acordarea de sprijin pentru producerea de energie termică, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.”

România a notificat Comisiei intenţia sa de a oferi sprijin public în valoare de până la 750 de milioane lei (aproximativ 150 de milioane euro) pentru construirea şi/sau modernizarea mai multor de instalaţii de producţie şi reţele de distribuţie a energiei termice (cu o contribuţie de maximum 20 % din valoarea totală a investiţiilor în cazul celor din urmă). Ajutorul preconizat ar urma să fie acordat sub forma unor granturi directe finanţate din fondurile structurale ale UE gestionate de România.

Sistemele de încălzire centralizată existente generează căldură în principal cu ajutorul instalaţiilor de ardere pe bază de gaze naturale sau cărbune. Măsura de ajutor are ca obiectiv sprijinirea investiţiilor în instalaţiile de producţie a energiei termice cu până la maximum 60 MW echivalent termic, permiţând astfel tranziţia de la utilizarea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale) pentru producerea de energie termică la utilizarea exclusivă a surselor regenerabile de energie (cum ar fi biogazul, biomasa şi energia termică geotermală).

Se preconizează că acest lucru va duce la o scădere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră cu până la 48 000 de tone metrice de CO2, precum şi de alte substanţe poluante, pe perioada aplicării schemei de ajutor (până în 2023). Utilizarea biogazului şi a biomasei în cadrul schemei de ajutor ar fi compatibilă cu cerinţele privind durabilitatea prevăzute în Directiva privind energia din surse regenerabile (II) şi în Directiva-cadru privind deşeurile.

Normele UE în domeniul ajutoarelor de stat permit statelor membre să acorde sprijin instalaţiilor de producţie şi reţelelor de distribuţie a energiei termice, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii stabilite în Orientările Comisiei din 2014 privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie. În special, Orientările prevăd că, pentru a fi considerate compatibile cu normele UE privind ajutoarele de stat, proiectele trebuie să îndeplinească criteriile legate de asigurarea „încălzirii centralizate eficiente” stabilite în Directiva privind eficienţa energetică (DEE).

În această privinţă, Comisia a constatat că schema sprijină investiţiile în reţelele de încălzire centralizată care sunt deja eficiente din punct de vedere energetic, astfel cum se prevede în Directiva privind eficienţa energetică, sau în reţelele care ar deveni eficiente din punct de vedere energetic graţie ajutorului pentru investiţii.

În plus, pentru a debloca potenţialul sistemelor de încălzire centralizată de a contribui la tranziţia către o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, Planul de investiţii al Pactului verde european – denumit, de asemenea, Planul de investiţii pentru o Europă durabilă – prezentat de Comisie în ianuarie 2020, permite statelor membre să dispună de o flexibilitate suplimentară în ceea ce priveşte valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat pentru producţia de energie termică.

România a decis să se prevaleze de această flexibilitate oferită de Planul de investiţii al Pactului verde european în proiectarea sprijinului pentru investiţiile în construirea şi modernizarea sistemelor de încălzire centralizată.

În lumina acestor considerente, dar nu numai, Comisia a concluzionat că schema de ajutor este necesară, dat fiind că proiectele care ar beneficia de ajutor nu ar putea fi realizate fără sprijin public, şi proporţională, întrucât proiectele vor avea o rată de rentabilitate rezonabilă.

Prin urmare, Comisia a concluzionat că măsura este conformă cu obiectivele strategice cheie ale UE, în special îmbunătăţirea eficienţei energetice prin intermediul sistemelor de încălzire centralizată bazate pe surse regenerabile, fără a denatura în mod nejustificat concurenţa, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat.