România, dezastru la combaterea poluării. Trei domenii în care Comisia Europeană ne sancţionează

Comisia Europeană a lansat joi trei proceduri de sancţionare împotriva României care au legătură cu faptul că ţara noastră nu este capabilă să combată poluarea. Ţara noastră a răspuns că a luat act de notificări şi că va continua şi intensifica eforturile pentru soluţionarea urgentă a acestor speţe.

Una dintre proceduri vizează gazele fluorurate cu efect de seră, în timp ce alte două vizează calitatea aerului.

Gaze fluorurate cu efect de seră       

Comisia îndeamnă insistent România şi Italia să notifice măsurile naţionale cu privire la sancţiunile aplicabile în cazul încălcărilor. Astăzi, 25 iulie, Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere României şi Italiei pentru neîndeplinirea obligaţiei de a notifica măsurile naţionale privind sancţiunile pentru încălcarea normelor UE privind gazele fluorurate cu efect de seră.

Gazele fluorurate cu efect de seră, cunoscute şi sub denumirea de „gaze fluorurate”, sunt o familie de gaze fluorurate generate de activităţile umane utilizate în numeroase aplicaţii industriale. Regulamentul urmăreşte să contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea cu două treimi a emisiilor de gaze fluorurate în UE până în 2030. Gazele fluorurate au un efect puternic de încălzire globală (de până la 23 de mii de ori mai mare decât dioxidul de carbon, CO2). Legislaţia UE stabileşte norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate şi condiţiile legate de introducere pe piaţă a produselor care conţin aceste gaze. În conformitate cu normele adoptate de statele membre, până la 1 ianuarie 2017 ar fi trebuit să fie introduse sancţiuni şi ar fi trebuit să fi fost luate toate măsurile pentru a se asigura implementarea lor. Sancţiunile trebuie să fie eficiente, proporţionale şi cu efect de descurajare. Prevederea în legislaţia naţională a unor sancţiuni adecvate este un element esenţial pentru asigurarea conformităţii cu regulamentul, limitând astfel efectele climatice. Existenţa sancţiunilor este deosebit de importantă în vederea prevenirii comerţului ilegal cu hidrofluorocarburi. De asemenea, statele membre au fost de acord să notifice Comisiei măsurile naţionale privind sancţiunile până la 1 ianuarie 2017. Până în prezent, Comisia nu a primit astfel de notificări din partea Italiei şi României. În cazul în care statele membre în cauză nu răspund în mod satisfăcător în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Calitatea aerului – monitorizarea poluării

Comisia solicită României şi Croaţiei să abordeze eşecul sistemic în ceea ce priveşte monitorizarea poluării.

Astăzi, 25 iulie, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităţilor din această ţară să abordeze eşecul sistemic în ceea ce priveşte monitorizarea poluării aerului, astfel cum se prevede în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător.

Deşi România şi-a revizuit întreaga reţea de monitorizare a calităţii aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce priveşte numărul şi tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calităţii aerului. Aceste deficienţe constituie o nerespectare sistemică a obligaţiilor de monitorizare a poluării atmosferice. În plus, Comisia a decis,n de asemenea, să trimită o scrisoare de punere în întârziere Croaţiei, solicitând autorităţilor din această ţară să asigure conformitatea legislaţiei naţionale cu normele UE privind calitatea aerului înconjurător. Deficienţele constatate în legislaţia naţională includ transpunerea incorectă a definiţiei „aerului înconjurător” şi a „contribuţiilor din surse naturale”, ceea ce influenţează domeniul de aplicare a directivei. În plus, legislaţia naţională nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie (PM2,5) în zonele rurale şi prevede cerinţe mai puţin stricte în ceea ce priveşte numărul de puncte de prelevare pentru măsurarea ozonului. PM2,5 pot rămâne în atmosferă între câteva zile şi o săptămână, având astfel efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane. Obligaţia de a coopera cu ţările învecinate din afara UE în caz de poluare atmosferică transfrontalieră nu a fost transpusă pe deplin şi lipsesc unele cerinţe cu privire la asigurarea informării eficace a publicului Statele membre în cauză au la dispoziţie două luni pentru a răspunde la aceste scrisori. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Calitatea aerului – emisii industriale

Comisia solicită României să se asigure că instalaţiile industriale funcţionează în baza unor autorizaţii adecvate.

Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României,n solicitând autorităţilor acestei ţări să îşi îmbunătăţească transpunerea normelor UE privind autorizaţiile acordate instalaţiilor care funcţionează în temeiul Directivei privind emisiile industriale.

Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot şi praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective şi a riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu pe care acestea le pot cauza. Ca urmare a unor plângeri din partea cetăţenilor şi ONG-urilor, Comisia a constatat că mai multe instalaţii, inclusiv patru instalaţii mari de ardere şi o fermă mare de porcine, nu dispun de autorizaţii care să stabilească condiţii de funcţionare în conformitate cu legislaţia UE. În absenţa unei autorizaţii, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalaţii mari de ardere care au făcut iniţial parte din planul naţional de tranziţie al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot şi praf. România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Răspunsul României

Ministerul Mediului a anunţat că a luat act de notificările Comisiei Europene privind punerea în întârziere (infringement) a României faţă de anumite aspecte care vizează protecţia mediului şi va continua şi intensifica eforturile pentru soluţionarea urgentă a acestor speţe.

„În ceea ce priveşte monitorizarea calităţii aerului, aşa cum stipulează comunicarea publică a Comisiei Europene, România a realizat, în ultima perioadă, paşi importanţi pentru modernizarea şi eficientizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului. Evaluarea calităţii aerului este o prioritate pentru autorităţile de mediu şi, în acest sens, au fost identificate şi realizate o serie de acţiuni în vederea conformării la cerinţele directivelor europene din domeniu”, se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului.

Conform sursei citate, având în vedere dinamica economică şi demografică, precum şi dezvoltarea urbană la nivel naţional, s-a impus o restructurare a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, prin reconfigurarea unor puncte de măsurare existente (redefinire/relocare) şi prin instalarea unor puncte noi de măsurare. România deja a trecut la realizarea acestor măsuri prin utilizarea finanţării din Fondul pentru Mediu (“Programul naţional de dezvoltare şi optimizarea RNMCA”), precum şi din fonduri europene (proiect POIM “Îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional”).

„În privinţa existenţei unor instalaţii industriale care funcţionează fără acte de reglementare în domeniul mediului, în toate aceste şase cazuri menţionate de CE, Garda Naţională de Mediu a aplicat amenzile prevăzute de lege şi sancţiunea complementară de suspendare a activităţii. Toţi cei şase agenţi economici au contestat în instanţă deciziile autorităţilor de mediu”, arată Ministerul Mediului, precizând că procesele sunt pe rol în diverse etape de desfăşurare.

Referitor la Reţeaua Natura 2000 şi o desemnare insuficientă de situri de importanţă comunitară (SCI), Ministerul Mediului a propus, recent, un proiect prin care să se analizeze reţeaua Natura 2000 existentă la nivel naţional.

 „Prin acesta, completăm datele solicitate de Comisia Europeană şi, după caz, propunem desemnarea de SCI-uri noi. Finanţarea este asigurată, până în 2021, din Fondul pentru Mediu”, mai arată sursa citată.

Conform Ministerului Mediului, şi în ceea ce priveşte Regulamentul UE privind gazele fluorurate, România a făcut progrese importante.

„Proiectul de act normativ care prevede sancţiuni pentru aspectele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră şi revizuieşte rolul autorităţilor competente,este în faza de aprobare interministerială. Noul act normativ corelează noile prevederi ale Regulamentului cu rolul deja stabilit al acestora prin Hotărârea de Guvern nr. 939/2010, care se va abroga la data intrării în vigoare a noii propuneri”, mai arată reprezentanţii Ministerului.