Planul de Redresare şi Rezilienţă al României va fi semnat luni, la Bucureşti, de Ursula von der Leyen. Ce conţine PNRR

Planul de Redresare şi Rezilienţă al României va fi semnat luni, la Bucureşti, de Ursula von der Leyen. Ce conţine PNRR

Foto APA EFE

PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, va fi semnat simbolic, luni, la Bucureşti, de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va face luni o vizită oficială la Bucureşti în contextul finalizării procesului de evaluare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României în cadrul NextGenerationEU. Ursula von der Leyen va avea întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu.
 
Despre etapele următoare a vorbit la Digi24 Cristian Ghinea, fostul ministru al Fondurilor Europene.
 
În principal, Ghinea a spus că mecanismul este mult mai simplu decât la fondurile europene clasice, adică nu mai este un proiect pe care fiecare instituţie trebuie să-l facă, să-l aprobe Comisia separat. 
 
„Practic, PNRR-ul odată aprobat, sunt bani care merg direct în bugetul instituţiilor, în bugetul ANAF pentru digitalizare, în bugetul Ministerului Transporturilor pentru autostrăzi şi aş putea continua.
 
Aceşti bani merg direct în buget, deci nu mai trebuie o nouă procedură separată. Dar - şi aici este un mare „dar” - cu condiţia de a livra: de a livra un număr de kilometri de autostradă făcuţi, de a livra un număr de firme care sunt înregistrate la ANAF în Sistemul Electronic, de a livra un număr de şcoli care sunt renovate pentru eficienţă energetică - şi vorbim de mii de şcoli.
 
Deci, practic, dacă Guvernul României, dacă fiecare instituţie nu-şi face treaba şi nu raportează aceste cifre o dată la şase luni, aşa cum sunt în grafic, se blochează tot PNRR-ul!”, a spus Ghinea.
 

Principalele declaraţii ale fostului ministru:

- Noi suntem obişnuiţi să vedem întâi sursa de finanţare, apoi durează doi ani să faci un proiect.
Ne-a prins oarecum într-un stadiu nefericit al pregătirii acest PNRR, care a fost un instrument nou creat de Uniunea Europeană, dar am făcut faţă, am recuperat acolo unde s-a putut să avem proiecte concrete. Unde nu s-a putut - să avem un proces de negociere cu Comisia pe indicatori şi acum urmează să se facă şi proiectele.
 
- Acesta este un moment simbolic important, dar simbolic, pentru că de facto, odată ce a trecut de „steering committee”, care este adunarea preşedintei Comisiei şi a celor trei vicepreşedinţi executivi, el a fost trimis către celelalte directorate ale Comisiei, nu vor mai fi probleme. În luna octombrie, trebuie să fie aprobat de către Consiliu, de către Ecofin, formatul de miniştri de finanţe.
 
- În următoarele două luni, Ministerul de Finanţe, Guvernul României trebuie să facă un grafic de plăţi pentru următorii şase ani. Asta este o chestiune care trebuie să ia milestone-urile din PNRR negociate şi să spună ataşăm bani pe fiecare semestru până în 2025.
 
- Odată făcut acest grafic financiar, se poate face prima cerere de plată, în speţă  pentru prefinanţare.
 
- Prefinanţarea intră în ţară imediat - 1,9 miliarde de euro - şi urmează să o cheltuim. Când o terminăm, mai cerem altă tranşă de bani sau în iulie 2022, când am făcut primele milestones. Însă am un stres pentru ce se întâmplă la 31 decembrie.
 
- Până la 31 decembrie Guvernul României trebuie să facă ordonanţa de urgenţă pentru circuitul financiar, care nu este uşor de făcut şi trebuie să aşteptăm finalizarea PNRR ca să avem cadrul legal: cum circulă banii între Banca Naţională, Ministerul de Finanţe, MIPE (Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene) şi ministerele implementatoare. Trebuie să facă, tot până la 31 decembrie, sistemul informatic al PNRR, care este similar cu „mySMIS”-ul pe care îl ştiţi, doar că simplificat, şi trebuie să mai facă codul comunicaţiilor de către Ministerul Digitalizării şi încă trei milestones, care sunt primele din PNRR.
 
- Deci eu sper să nu ajungem în situaţia în care ne blocăm chiar de la de la prima bornă, care este la 31 decembrie anul acesta.
 

Ce conţine PNRR

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe 15 componente care acoperă şase piloni: tranziţia verde; transformarea digitală; creşterea inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii; coeziunea socială şi teritorială; sănătate, rezilienţă economică, socială şi instituţională; politici pentru noua generaţie.
 

Alocare totală: 29,2 miliarde euro

Managementul apei – 1,9 miliarde euro
 
Proiecte:
 
  • construirea de reţele de apă – 1630 km în localităţi cu peste 2000 locuitori
  • construirea a 2000 km reţele de canalizare în localităţi peste 2000 locuitori şi 470 de km de reţele de canalizare în localităţi sub 2000 de locuitori
  • conectarea a 100.000 de gospodării la reţele de apă şi canalizare prin programul naţional Prima conectare la apă şi canalizare
  • Împădurim România – 1,3 miliarde euro
 
Proiecte:
 
  • 45.000 de hectare noi de pădure
  • actualizarea planurilor de management pentru 250 arii naturale protejate
  • 10.000 hectare habitate naturale refăcute
  • Managementul deşeurilor – 1,1 miliarde euro

Proiecte:

  • dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi control a Gărzii de Mediu,
  • 550 echipamente de monitorizare a poluării aerului
  • 15 sisteme judeţene de gestionare a deşeurilor modernizate
  • Transport – 7,6 miliarde euro
 
Autostrăzi:
 
  • 434 de kilometri de autostradă construiţi;
  • 625 ha de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
  • 45% din punctele negre ale siguranţei rutiere eliminate;
 
Cale ferată:
 
  • 311 km de cale ferată modernizată;
  • 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
  • 110 km de cale ferată electrificată;
  • 2534 km de cale ferată pe care viteza comercială creşte cu 15% prin lucrări de reînnoire;
  • 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
 
Metrou: 15.6 km de reţea nouă de metrou; 15 staţii noi; 30 de rame
 
Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde euro
 
  • 1.000 – 1.500 blocuri reabilitate energetic
  • 2.000 de clădiri publice reabilitate
 
Energie regenerabilă şi infrastructură de gaz cu hidrogen – 1,6 miliarde euro:
 
a) Eolian: +1.581 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2020;
b) Solar: +2.031 MW capacitate instalată suplimentar în 2025 faţă de 2020.
 
Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale interconectate – 2 miliarde euro:
 
Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor şi a agenţiilor guvernamentale într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă
  • 5 milioane cetăţeni care vor avea cartea de identitate electronică
  • 30.000 de funcţionari publici instruiţi digital
  • 100 biblioteci finanţate ca HUB-uri de învăţare şi dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieţii
  • 65 structuri sprijinite în domeniul securităţii cibernetice
 
Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii – 682 milioane euro:
 
  • Pensiile speciale sunt limitate
  •  
  • Un sistem nou bazat pe o formulă stabilă de beneficii şi o indexare automată a pensiilor
  • Reforme în politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru a creşte veniturile la buget, optimizarea cheltuielilor, asigurarea aplicării sustenabilităţii fiscale
  • Îmbunătăţirea administrării marilor contribuabili
  • Introducerea unui model mai transparent şi orientat spre servicii al administrării taxelor
  • Implementarea analizei cheltuielilor în domeniul de sănătate şi educaţie (vor urma şi alte sectoare)
  • Introducerea unui proces de bugetare multi-anuală, mai ales pentru partea de cheltuieli
  • Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare, şi reforma companiilor de stat – 1,7 miliarde euro
 
Proiecte:
 
  • 4.000 de contracte de finanţare pentru digitalizarea IMM-urilor
  • 280 de contracte de finanţare pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
  • Un Fond de Fonduri creat, pentru digitalizare, acţiune climatică şi alte domenii de interes
  • Garanţie de portofoliu pentru Acţiune climatică
  • 10 institute de cercetare finanţate pentru excelenţă, printr-un proiect pilot
 
Reforma companiilor de stat
 
Fondul local pentru tranziţia verde şi digitală – 2,1 miliarde euro
 
Proiecte:
 
legislaţie pentru zonele metropolitane funcţionale, pentru politica urbană a României, nouă strategie naţională pentru locuire
 
Proiecte pentru mobilitate verde (autobuze electrice, piste biciclete, benzi dedicate, staţii de încărcare) şi pentru digitalizare în localităţi
 
Program pentru locuinţe sociale şi pentru tineret
 
3.000 de kilometri de trasee velo paneuropene
 
Turism şi cultură – 200 milioane euro
 
Proiecte:
 
12 rute (trasee) culturale dezvoltate şi marcate
8 muzee construite/reabilitate şi puse în valoare
20 destinaţii turistice verzi vor fi certificate
15 milioane de turişti români şi 4 milioane de turişti străini vor vizita ţara, anual.
 
Fondul pentru spitale şi pentru creşterea accesului la sănătate – 2,4 miliarde euro
 
Proiecte:
 
30 spitale extinse/renovate
200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi şi personal.
3.000 de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate
10 secţii de terapie intensivă nou-născuţi dotate, inclusiv cu ambulanţă transport nou-născuţi (pentru centrele regionale).
 
Reforme în domeniul social – 233 milioane euro
 
Proiecte:
 
centre de zi pentru prevenirea abandonului familial
venitul minim de incluziune
sistemul de tichete pentru formalizarea muncii
 
Reforma administraţiei publice, întărirea dialogului social şi creşterea eficienţei justiţiei – 137 milioane euro
 
Proiecte:
 
  • Noua Strategie Naţională Anticorupţie, adoptată până la sfârşitul anului 2021
  • Noua Strategie privind dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025
  • Adoptarea „Legilor justiţiei”
  • Revizuirea şi actualizarea legislaţiei privind cadrul de integritate
  • creştere cu aproximativ 50% a valorii bunurilor indisponibilizate şi administrate de ANABI
  • Implementarea a aproximativ 70% din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupţie până la 31 decembrie 2025
  • Cadrul legal în domeniul integrităţii, actualizat până în anul 2024
  • România educată – 3,6 miliarde euro
 
Proiecte:
 
  • 2400 de elevi vor beneficia de sprijin să intre în programe de studiu în regim dual
  • 50 de şcoli noi, neutre energetic
  • 2.000 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
  • 83.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 1150 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitatile de invatamant de nivel gimnazial si liceal
  • 6.000 de şcoli care au primit resurse şi tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică şi pentru derularea învăţării în format virtual
  • 130 de creşe construite şi operaţionalizate

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările