Oamenii de afaceri vor un Guvern format din 15 ministere, la fel ca în Germania şi Olanda. Lista propusă

Oamenii de afaceri vor un Guvern format din 15 ministere, la fel ca în Germania şi Olanda. Lista propusă

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR

CNIPMMR consideră necesară o regândire a structurii guvernamentale şi o adaptare a programului de guvernare la noile realităţi economice şi sociale, prin formarea unui Guvern cu 15 ministere, la fel ca în Germania şi Olanda.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Faţă de structura actuală cu 24 de ministri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structură mai suplă şi adaptată nevoilor României pentru o guvernare modernă.
 
Propunem ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, dar adaptat realităţilor româneşti”, a informat CNIPMMR.
 
Propunerea Consiliului este următoarea: 
 
1. Ministerul Economiei şi Energiei;
 
2. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
 
3. Ministerul Finanţelor Publice;
 
4. Ministerul Fondurilor Europene; 
 
5. Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei;
 
6. Ministerul Muncii; 
 
7. Ministerul Sănătăţii;
 
8. Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
 
9. Ministerul Culturii şi Diasporei;
 
10. Ministerul Apărării Naţionale;
 
11. Ministerul Administraţiei şi Internelor;
 
12. Ministerul Justiţiei;
 
13. Ministerul de Externe;
 
14. Ministerul Agriculturii şi Protecţiei Mediului;
 
15. Ministerul Transporturilor,
 
Pentru asigurarea unui mod de lucru cât mai eficient, propunem ca doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în coordonare următoarele ministere:
 
1. Domeniul economic: 
 
 a) Ministerul Economiei şi Energiei;
 
 b) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
 
 c) Ministerul Finanţelor Publice;
 
 d) Ministerul Fondurilor Europene; 
 
 e) Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei.
 
2. Domeniul social:
 
a) Ministerul Muncii; 
 
b) Ministerul Sănătăţii;
 
c) Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
 
d) Ministerul Culturii şi Diasporei.
 
Pe de altă parte, CNIPMMR solicită partidelor politice care urmează să constituie noua structură a guvernului, să ţină seama de nevoile întreprinzătorilor, să adere la principiile cuprinse în „Small Business Act ” (SBA) şi să valorifice în cadrul noii structuri guvernamentale măsurile formulate privind susţinerea IMM-urilor, prin înfiinţarea unui minister dedicat problemelor antreprenorilor.
 
“Viitorul guvern trebuie să aibă un Minister al Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologiei Informaţiei. O naţiune antreprenorială şi digitală se contruieşte cu o asumare clară de susţinere a acestor domenii cheie pentru dezvoltarea şi modernizarea României. Un partid de dreapta cu atât mai mult trebuie să dea un semnal puternic de susţinere a mediului de afaceri şi a celor care crează valoare adăugată în această ţară. Dacă o guvernare de stânga a creat un astfel de minister, guvernul de centru dreapta nu numai că trebuie să pastreze ministerul, ci trebuie să îi îmbunătăţească structura adaugând componenta de tehnologie a informaţiei şi afirmând astfel un angajament ferm pentru antreprenori şi transformarea digitală a României. Construcţia guvernamentală pe care noi am propus-o are 15 ministere şi merge în 2 direcţii clare: o coordonare economică şi una socială.”, a menţionat Florin Jianu, preşedinte al CNIPMMR.
Existenţa unui Minister al Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologiei Informaţiei este necesară pentru:
 
1. Implementarea principalelor priorităţi ale SBA: 
 
- Promovarea antreprenoriatului;
 
- Reducerea birocraţiei;
 
- Acces la finanţe;
 
- Acces la pieţe şi internaţionalizare.
 
2. Respectarea principiilor din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, "Gândiţi mai întâi la scară mică" şi al numărului constant, şi implementarea Declaraţiei de la Bucureşti cu ocazia Forumului antreprenorial european, din 10 aprilie 2019, desfăşurat sub patronajul preşedintelui Românie, dl. Klaus Werner Iohannis, în care s-a menţionat că este  necesară “o etapă nouă şi decisivă în recunoaşterea politică a IMM-urilor - trecerea de la „Gândiţi mai întâi la mic” la “Acţiune în primul rând mic”.
 
Totodată, au fost solicitate politici care să permită şi să încurajeze IMM-urile, creativitatea, inovaţia, învăţarea continuă, agilitatea şi spiritul antreprenorial în întreaga societate, încurajând în special tinerii şi femeile să-şi înceapă propria afacere.
 
3. Realizarea Testului IMM, care constă în evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative asupra IMM-urilor, şi care se desfăşoară într-o modalitate greoaie şi în prezent, în lipsa unui minister dedicat va fi practic anulată, practica demostrând că celelelate ministere nu au capacitatae de a efectua acest tip de analiză;
 
4. Implementarea programelor dedicate IMM-urilor şi stimularea dezvoltării întreprinderilor, în special al start-up-urilor.
 
România trebuie să se plaseze în primele 20 de ţări la nivel global privind uşurinţa de a face business, (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, raportat la locul 52 în anul 2019, faţă de locul 45 în anul 2018 şi locul 36 în anul 2017).
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: