Ministrul propus la Finanţe promite că va repatria aurul de la Moscova

Ministrul propus la Finanţe promite că va repatria aurul de la Moscova

Ministrul propus de PNL la Finanţe in guvernul Orban, senatorul Florin Cîţu, şi-a luat marţi angajamentul, la audierea sa în comisiile de specialitate, că va face paşi pentru repatrierea aurului de la Moscova.

„Îmi iau un angajament, voi face tot ce îmi stă în putinţă să revigorez împreună cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu comisia comună româno rusă pentru repatrierea aurului de la Moscova”, a zis Florin Cîţu.
 
Tezaurul României (aur, lingouri, monede) a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial şi cea mai mare parte nu a fost restituită niciodată.

În urmă cu trei ani,guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunţa că instituţia pe care o reprezintă şi guvernele României nu au renunţat niciodată la recuperarea tezaurului de la Moscova, unde a fost trimis în perioada Primului Război Mondial, iar BNR va face în continuare toate demersurile pentru ca valorile înstrăinate să revină acasă.

Guvernatorul BNR a făcut un istoric al transferului tezaurului României în Rusia Ţaristă, aliată a României în Primul Război Mondial, începând din decembrie 1916, când o mare parte a României, inclusiv Capitala, a fost ocupată de către trupele Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria şi Bulgaria).
 
„În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1.738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane de lei (cifra exactă - 314.580.456,84 lei), adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren“, a afirmat Isărescu.
 
„În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naţionale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, şi „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive şi cărţi, actele sale”. Astfel, în total, în primul şi în cel de-al doilea transport s-au aflat 91,48 tone aur“, a completat guvernatorul.
 
Însă la puţin timp după al doilea transfer, în octombrie 1917, bolşevicii au preluat puterea în Rusia şi au confiscat tezaurul României,  pe care l-au declarat „intangibil“. Totuşi, bolşevicii şi-au asumat răspunderea „de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român“.
 
Ulterior, sovieticii au restituit, în două tranşe (1935 şi 1956), porţiuni din tezaur, cu o valoare redusă comparativ cu valoarea totală a tezaurului transmis la Moscova.
 
Astfel, în iunie 1935, Rusia a trimis în România 212 de lăzi, în care se aflau bilete de bancă, „cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei, hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, şi documente de arhivă“.
 
De asemenea, în 1956, Rusia sovietică a trimis României, printre altele, tezaurul cunoscut sub denumirea „Cloşca cu puii de aur”, cu o greutate de 19,763 kilograme.
 
„Dar în niciuna din aceste două restituiri n-a fost vorba de Tezaurul Băncii Naţionale a României“, a punctat Isărescu.
 
„Cu toate acestea nici BNR, nici guvernul român, indiferent de orientarea ideologică nu au renunţat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naţionale a României“, a afirmat guvernatorul BNR. Mai mult, Mugur Isărescu s-a angajat că instituţia pe care o conduce nu va renunţa la ideea de recupera tezaurul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: