Atac la bugetul de stat. Măsurile populiste din campanie, bombă cu ceas pentru finanţele ţării

Atac la bugetul de stat. Măsurile populiste din campanie, bombă cu ceas pentru finanţele ţării

Parlamentarii aprobă într-o frenezie pomeni electorale

În plină campanie electorală, Parlamentul adoptă pe bandă rulantă măsuri pe placul alegătorilor, dedicate în special categoriilor sociale cele mai „vulnerabile“, adică angajaţilor cu salarii mici de la stat, dar şi pensionarilor. Toate aceste pomeni electorale vor dinamita însă bugetul statului în 2017, întrucât nu există resurse financiare pentru atât de multe promisiuni


Legi deja adoptate sau aflate în ultima fază de analiză în Parlament, care prevăd creşteri de salarii, de pensii şi acordarea de indemnizaţii speciale pentru diverse categorii profesionale, au dat şi încă dau de lucru parlamentarilor în aceste zile de campanie.

Numai majorările de salarii votate în ultimele luni ar urma să „uşureze“ bugetul de stat de 9 miliarde de lei, adică circa 1% din Produsul Intern Brut (PIB), a aproximat premierul Dacian Cioloş. Alte măsuri în valoare de miliarde de lei îşi aşteaptă rândul la aprobare. Să le luăm pe rând.

Salarii în Sănătate şi Învăţământ, mai mari cu 15%

De departe cea mai costisitoare măsură adoptată recent este reprezentată de creşterile salariale decise săptămâna aceasta şi care îşi aşteaptă votul final, lunea viitoare, în Camera Deputaţilor.

Luni seară, deputaţii din Comisiile de muncă şi buget din Cameră au adoptat mai multe amendamente la Legea de adoptare a OUG 20/2016 care prevede majorări salariale în Sănătate şi Educaţie, în medie cu 15%. Salariile se vor majora efectiv începând cu 1 decembrie 2016. Aceste creşteri salariale se vor adăuga altor majorări intrate deja în vigoare în 2016.

Măsura a fost adoptată în ciuda opoziţiei Executivului. Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a calificat votul din comisii drept „un moment trist pentru România, un moment în care, cu miză electorală, ne permitem să ne jucăm cu aşteptările şi credinţele oamenilor.

Este vorba de sute de mii de oameni care se uită şi aşteaptă să aibă o viaţă mai decentă“. Dincolo de caracterul populist al măsurii, se pune problema dacă poate fi suportată de buget, impactul estimat fiind de circa 4 miliarde de lei. Ieri, în cadrul unui interviu la Adevărul Live, premierul Dacian Cioloş a precizat că România riscă să ajungă în situaţia din 2010, când au fost votate majorări salariale care, însă, nu au putut fi aplicate. „E un impact bugetar care înseamnă sau creşterea deficitului - ceea ce ar fi catastrofal pentru România - sau, dacă nu, dacă vrem să ţinem limitele deficitului … înseamnă reducerea investiţiilor“, a spus Cioloş.

Proiectul celor 102 taxe

O altă măsură „celebră“, adoptată deja de Parlament, este „legea Dragnea“, care elimină 102 taxe nefiscale. Aceasta a fost adoptată spre finalul octombrie de Camera Deputaţilor, for decizional. Proiectul, care îl are ca principal iniţiator liderul PSD, elimină taxa radio-tv, timbrul de mediu, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie,  taxa suplimentară pentru eliberarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor şi 13 taxe extrajudiciare de timbre.

Eliminarea timbrului de mediu a stârnit reacţii dure din partea producătorilor auto. Fără această taxă de poluare, plătită la prima înmatriculare a maşinii, România va deveni „al doilea cimitir“ de rable al Europei, după Polonia, au atras atenţia aceştia. Potrivit unui calcul al Ministerului Finanţelor, cele 102 taxe aduceau bugetului 1,6 miliarde de lei pe an.

Scutiri pentru pensionari

Trecut de Senat şi aflat în dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor se află şi proiectul legislativ care prevede eliminarea impozitului şi contribuţiilor la fondul de sănătate plătite pentru pensii. Astfel, la începutul lunii septembrie, senatorii au votat eliminarea impozitului de 16% pentru pensiile de peste 1.050 de lei (plafonul de la care se achită în prezent impozitul).

Tot atunci au votat ca plata contribuţiilor sociale de sănătate pentru pensii să se facă de la bugetul de stat. Guvernul a estimat că impactul acestei predeveri de 2,2 milioane de lei, dar senatoarea PNL Mariana Câmpeanu a declarat că impactul a fost calculat greşit şi că este de fapt vorba de 2,2 miliarde de lei.

Un alt proiect, adoptat până acum numai de Senat, este reducerea CAS cu 5 puncte, respectiv o scădere cu 3% la angajat şi cu 2% la angajator. De asemenea, un proiect aflat acum în dezbatere la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, adoptat deja de Senat, prevede scăderea TVA pentru agentul termic la numai 5%.

Pensii speciale pentru aleşi si nu numai

Proiectele legislative care prevedeau pensii speciale pentru aleşii locali şi pentru diverse categorii profesionale au fost o preocupare a parlamentarilor de-a lungul întregului an. În prima parte a lui 2016, parlamentarii au votat pensii speciale pentru aleşii locali, printr-o lege declarată neconstituţională de Curtea Constituţională (CCR). Norma a fost reexaminată de Parlament şi readoptată în iunie, de Senat, în calitate de cameră decizională.

În septembrie, CCR, sesizată de Guvern, a declarat din nou legea neconstituţională. Tot în 2016 a fost votată şi, ulterior, şi promulgată, legea care prevede acordarea unor pensii speciale pentru jurnaliştii ce aparţin unor „uniuni ale creatorilor recunoscute ca fiind de utilitate publică“.

Aceeaşi lege acordă indemnizaţii speciale militarilor pensionaţi. De asemenea, în septembrie, Senatul, ca principală cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege care prevede acordarea de pensii speciale pentru personalul de pe ambulanţă. Senatul a adoptat tacit şi proiectul de lege al deputatului PSD Ninel Peia prin care femeile care au născut cel puţin trei copii primesc o indemnizaţie viageră lunară, pentru toată viaţa, cuprinsă între 30% şi 50 % din salariul mediu net pe economie.  

Ce spun analiştii

Analiştii sunt de părere că impactul bugetar al măsurilor adoptate şi anunţate va fi greu de gestionat. „Nu avem încă calculat un impact, dar sunt măsuri care pun presiune foarte mare pe buget şi nu văd cum anul viitor am putea atinge ţinta de 3% dacă nu umblăm la cheltuieli“, a comentat pentru „Adevărul“ Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Potrivit unui raport publicat ieri de analiştii ING Bank România, deficitul bugetar al României ar creşte la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2017, doar din aplicarea amendamentelor votate luni de către parlamentari (majorările de salarii din învăţământ şi sănătate).

„Notificarea Curţii Constituţionale de către Guvern sau retrimiterea înapoi în Parlament de catre preşedinte sunt singurele posibile obstacole. Preşedintele a anunţat deja că va trimite înapoi spre reexaminare o lege care taie 102 taxe parafiscale (impact de 0,2% din PIB)“, mai scriu cei de la ING.  

Măsurile din Codul Fiscal, sub semnul întrebării

Toate aceste măsuri cu impact bugetar semnificativ se suprapun altor decizii asumate şi care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor, prevăzute în Codul Fiscal. „Este vorba despre scăderea TVA cu încă un punct precum şi eliminarea supraacizei la combustibili. La acestea se adaugă eliminarea taxei pe stâlp.

Per total, impactul asupra bugetului este de circa 0,7% din PIB“, a comentat Ionuţ Dumitru. Cum valoarea PIB este estimată pentru la anul la circa 800 de miliarde de lei, impactul viitoarei relaxări fiscale depăşeşte 5,5 miliarde de lei. Rămâne de văzut dacă, sub presiunea cheltuielilor deja anunţate, viitorul Guvern îşi va mai putea asuma relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor.

Campioni în UE la creşteri salariale

Potrivit datelor Eurostat, România conduce detaşat topul creşterilor salariale aplicate din 2012 până în prezent. Astfel, în perioada 2012 – trimestrul al doilea din 2016, costurile salariale (incluzând salariul net, contribuţii şi impozit) au crescut în România cu 31,9%, ceea ce ne poziţionează pe primul loc în UE în clasamentul menţionat. Pe poziţiile următoare se află Letonia, cu 29,1%, Bulgaria, cu 27,1%, Estonia, cu 26,6%.

Scutire de impozit pentru dezvoltatori

Ieri, senatorii au votat în plen şi scutirea dezvoltatorilor imobiliari de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri. Pentru clădirile construcţie nouă, scutirea se va aplica de la momentul finalizării construcţiei până la data valorificării acesteia prin vânzare sau cedarea folosinţei. Propunerea legislativă pentru completarea Codului Fiscal aparţine senatorului PSD Şerban Nicolae şi a fost adoptată de plen cu 50 de voturi „pentru“ şi 12 abţineri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: