Manageri privaţi la stat, un proiect eşuat. Ce a cerut FMI, ce i-a ieşit Guvernului

Manageri privaţi la stat, un proiect eşuat. Ce a cerut FMI, ce i-a ieşit Guvernului

De la stânga la dreapta: Heinrich Vystoupil, care a refuzat funcţia de director general al Tarom, Dan Pascariu, preşedintele CA al Tarom şi Cristian Ghibu, directorul de stat şi apoi privat al CFR

Ministerele Economiei şi al Transporturilor au cheltuit inutil milioane de euro pentru a recruta directori independenţi la companiile de stat din subordine, dovedind că nu vor să renunţe la controlul politic asupra robinetelor cu bani publici. Din aproape 60 de companii, doar câteva au manageri privaţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dintre cele mai ferme cerinţe ale FMI pentru curăţarea de căpuşe politice a companiilor publice a rămas doar pe hârtie, cu toate că termenul-limită 31 decembrie bate la uşă. Pentru a scăpa de cheltuielile exagerate, impuse politic, aproape 60 de companii ale statului ar trebui să aibă manageri privaţi. Adică profesionişti (în primul rând) independenţi, capabili să le gestioneze astfel încât din „găuri negre“ să le transforme în companii viabile, profitabile, eventual pregătite pentru privatizare. N-a fost să fie aşa – ba, mai mult, în unele cazuri au apărut nume din lumea politică exact pe locurile care trebuiau ocupate de managerii deja recrutaţi. În alte cazuri, managerii ieşiţi învingători după procesul de recrutare au renunţat subit la funcţie şi acum ministerele caută înlocuitori pentru a ocupa acele posturi. De cele mai multe ori, comunicarea privind mersul acestui proces de recrutare a lăsat de dorit şi, în fine, unele surse afirmă chiar că la nivelul Ministerului Transporturilor a fost oprit în mod intenţionat mecanismul de numire a managerilor privaţi.
Reamintim că oamenii de afaceri consultaţi într-un minisondaj de „Adevărul“ au afirmat că desemnarea de manageri privaţi la stat este sortită eşecului, clasa politică nedorind să piardă controlul acestor „robinete“ prin care pot fi accesaţi cel mai uşor banii publici.

Uite managerul, nu e managerul

Ministerul Transporturilor a făcut deja primele numiri de manageri privaţi la unele companii pe care le are în subordine, însă şi aici  s-au făcut paşi înapoi sau în lateral.
De exemplu, Tarom a fost prima companie de stat pentru care s-a ales management privat. Membrii Consiliului de Administraţie, condus de bancherul Dan Pascariu, au fost numiţi la jumătatea lunii octombrie şi, tot atunci, austriacul Heinrich Vystoupil a fost ales director general privat. La doar o săptămână, acesta a refuzat să semneze contractul fără a-şi motiva decizia. Surse apropiate negocierilor afirmau la momentul respectiv că Vystoupil a făcut cale întoarsă după ce i s-a prezentat o listă cu ce angajări în funcţii-cheie ar urma să facă şi pe ce salarii. Întrebat dacă au existat astfel de presiuni, Vystoupil s-a rezumat să spună că doreşte să nu comenteze „încă“ acest aspect. Refuzarea  mandatului după mai puţin de două săptămâni de la primirea funcţiei a reprezentat un semnal negativ pentru întregul proiect „management privat la stat“. Ulterior, la începutul lunii noiembrie, funcţia de director general, rămasă liberă după refuzul lui Vystoupil, a fost ocupată de belgianul Christian Heinzmann.

Era chiar frumoasă povestea aceasta cu politicieni care se autosabotează şi îşi taie singuri creanga financiară de sub ei!
Marian Duşan
preşedinte Romanian Business Accelerator

Dincolo de eşecul dat de refuzul austriacului de a ocupa funcţia de director general, numirea noii conduceri Tarom a ridicat două semne de întrebare: de ce doar doi membri din cei şapte numiţi în board au experianţă în domeniul transportului aerian şi dacă numirea lui Valentin Macec, consilier al ministrului Transportului, a fost făcută după evaluarea de către consultanţi. Fără răspuns la cele două întrebări, rămâne de văzut dacă noul management privat va fi capabil să aducă pe profit o companie care a cumulat în ultimii patru ani pierderi de 180 de milioane de euro.

Tot în octombrie, Administraţia Porturilor Maritime şi Administraţia Canalelor Navigabile au încheiat procedurile de selecţie a managerilor privaţi. Numai că doi dintre managerii privaţi propuşi la conducerea celor două companii aveau funcţii politice, deşi unul dintre obiectivele proiectului era tocmai depolitizarea acestor societăţi. Mai exact, Lucian Băluţ, şef al organizaţiei PSD Constanţa, a fost propus pentru funcţia de CEO al Administraţiei Porturilor Maritime, iar consilierul local Daniel Georgescu, care a fost numit în iunie director general la Administraţia Canalelor Navigabile, a fost propus şi manager privat în cadrul aceleiaşi companii.

Numiri cu iz politic

La Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), companie pentru care recrutorii au trimis Ministerului Transporturilor listele scurte cu propuneri pentru manageri privaţi, procesul de recrutare a fost blocat. Ministerul Transporturilor intenţionează să transforme CNADNR în agenţie pentru a nu mai intra sub incidenţa Ordonanţei 109/2011, care reglementează ce companii de stat vor avea şefi din mediul privat. Un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru transformarea CNADNR în agenţie a fost deja emis, astfel că noua entitate ar putea fi scutită de impunerea unui manager privat.

Săptămâna trecută, şi CFR şi-a anunţat noul Consiliu de Administraţie (CA) – preşedintele Niels Schnecker (moderator TV) şi membrii Lucian Isar (fost ministru al Mediului de Afaceri), Dan Sandu (bancher), Enache Jiru (secretar de stat la Finanţe) şi Cristian Ghibu (directorul general al CFR).

Niels Schnecker a revenit ulterior cu o declaraţie la postul la care este angajat, Antena 3, că va refuza funcţia de preşedinte al CA pentru că nu vrea să renunţe la televiziune. Totuşi, în acelaşi comunicat, CFR menţiona că a avut loc şi prima şedinţă a Consiliului de Administraţie, în care Schnecker este preşedinte, şedinţă în cadrul căreia membrii l-au ales pe Cristian Ghibu pentru a ocupa funcţia de director general privat. Reiese de aici că Schnecker a fost, cel puţin pentru o şedinţă, preşedinte al boardului, apoi s-a răzgândit.

Surse apropiate discuţiilor au confirmat pentru „Adevărul“ că moderatorul TV a participat la această şedinţă şi că şi-a exprimat opţiunea pentru numirea lui Ghibu la conducerea companiei. Contactat de „Adevărul“, Schnecker ne-a recomandat să luăm ca atare comunicatul CFR în care era anunţată noua conducere, dar şi declaraţia sa de la Antena 3, asta în ciuda faptului că existau anumite contradicţii între cele două. „Nu a fost o şedinţă, a fost o întâlnire în care au luat la cunoştinţă numirile Adunării Generale a Acţionarilor în Consiliul de Administraţie“, a mai spus moderatorul TV.

În ceea ce-l priveşte pe Cristian Ghibu, noul manager privat, el este şi vechiul manager de stat. Fost director în primăria Iaşi şi fost broker de asigurări, un apropiat al PNL-istului Relu Fenechiu, Ghibu a fost numit la conducerea CFR în luna mai a acestui an.

Astfel, toate numirile în funcţia de manageri privaţi a unor persoane care nu au experienţă în domeniu sau persoane care au mai mult sau mai puţin tangenţă cu mediul politic aduc încă o bilă neagră guvernanţilor care umblă cu cioara vopsită în faţa FMI.

Electrica, greu de depolitizat

Compania de stat Electrica Distribuţie Muntenia Nord (EDMN), aflată pe lista firmelor la care trebuiau desemnaţi manageri privaţi, are şefi noi fără ca ministerul de resort, cel al Economiei, să anunţe public acest lucru. Mai mult, doi dintre managerii EDMN sunt oameni politici în loc să fie câştigătorii de drept ai procesului de recrutare. Este vorba despre Darius Meşca (PSD Ploieşti) şi Aurel Gubandru (PSD Buzău). Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (acţionar al EDMN), care a dezvăluit recent aceste numiri politice, a solicitat acţionarului majoritar al distribuitorului de electricitate, Electrica SA şi Ministerului Economiei, să facă publică justificarea pentru numirile care nu ţin cont de clasamentul candidaţilor rezultat din procesul de selecţie.

De asemenea, Franklin Templeton susţine că Electrica Distribuţie Muntenia Nord a desemnat trei membri pentru Consiliul de Administraţie care „nu s-au clasat în topul candidaţilor rezultat în urma evaluării, efectuate atât de către consultantul independent de resurse umane implicat în procesul de selecţie, cât şi de comitetul pentru nominalizare şi remunerare al companiei“.
Ministerul Economiei trebuie să numească manageri privaţi la 47 de companii pe care le are în subordine, iar termenele-limită au fost de mult timp depăşite. ;

Cât a cheltuit statul pentru recrutări

Într-o primă fază, Ministerul Economiei a pus la bătaie 22 de milioane de lei (4,8 milioane de euro) pentru alegerea managerilor privaţi, suma urmând a fi acordată pentru întreg contractul-cadru multianual de recrutare, semnat în 2011, iar de recrutare urma să se ocupe compania Pedersen & Partners. Dar înţelegerea a căzut şi, acum, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie a semnat un nou acord-cadru prin care oferă cinci milioane de euro firmelor de recrutare. La nivelul Ministerului Transporturilor, contractul de recrutare încheiat cu acelaşi scop a fost de 200.000 de euro.

Proiectul este sortit eşecului. În România, chiar şi dacă aduci la fiecare companie de stat câte un Warren Buffett, tot nu rezolvi nimic.

Ionel Blănculescu
Consultant independent

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările