Legătura dintre Eurovision şi PIB-ul per capita. Ce trebuie să facă România până la competiţia din 2023

Legătura dintre Eurovision şi PIB-ul per capita. Ce trebuie să facă România până la competiţia din 2023

WRS, reprezentantul României la Eurovision Foto Profimedia

Există o strânsă legătură între câştigarea Eurovision şi PIB-ul per capita din ţările câştigătoare, consideră analistul eToro, Bogdan Maioreanu, argumentându-şi cu cifre teoria.

Eurovision 2022 şi-a ales câştigătorul la Torino, în Italia, iar anul acesta a fost Ucraina.
 
„Nicio surpriză aici, melodia "Stefania" a orchestrei Kalush fiind favorită. O adevărată surpriză a fost, de fapt, melodia românească "LLamame" a celor de la WRS. Acesta a fost cotată în afara finalei, pe locul 31 şi nu numai că a reuşit să se califice, dar a încheiat pe locul 18 la general. Aceeaşi poveste şi cu Moldova, unde piesa celor de la Zdob şi Zdub cu fraţii Advahov a fost cotată în jurul locului 30, dar a terminat pe locul 7.
 
Moldovenii au primit al doilea cel mai mare vot popular după Ucraina. În ciuda controverselor legate de vot, concursul Eurovision este un show foarte popular, având aproximativ 200 de milioane de telespectatori în întreaga lume”, precizează analistul Bogdan Maioreanu.
 
Deoarece sistemul de vot este dual, juriu profesionist şi vot popular, întrebarea este cum câştigi Eurovisionul.
 
„Un cântec bun, emoţia populară? Cu siguranţă. Oare mai sunt şi alţi factori care pot ajuta? Un studiu încearcă să vadă dacă victoria la Eurovision este legată de mărimea populaţiei ţărilor câştigătoare”, notează specialistul.
 
Acesta aminteşte că Luxemburg, cu o populaţie mai mică de 50.000 de locuitori, a câştigat de 5 ori. „Avem câştigători din ţări cu o populaţie mai mică de 2 milioane de locuitori, precum Estonia şi Letonia. În ultimii 5 ani, am avut câştigători din Portugalia, o ţară cu o populaţie de 10 milioane de locuitori, Israel - 9 milioane, Olanda - 17 milioane, Italia - 60 de milioane şi anul acesta Ucraina - 44 de milioane. Cea mai mare ţară după populaţie, Rusia, cu peste 144 de milioane de locuitori, a câştigat concursul doar o singură dată, în 2008. Dar Irlanda, cu 5 milioane de locuitori, l-a câştigat de 7 ori. Prin urmare, concluzia este că mărimea populaţiei nu contează”. 
 
Dar din punct de vedere economic? „Ţările care au câştigat două sau mai multe titluri la Eurovision au un PIB mediu pe cap de locuitor semnificativ mai mare decât acele naţiuni care au obţinut o singură victorie. Irlanda, cu 7 victorii, are un PIB pe cap de locuitor de peste 83.000 de dolari.
 
Suedia, care a câştigat de 6 ori, are peste 51.000 de dolari. Luxemburg, care a câştigat de 5 ori, are peste 115.000 de dolari. Ucraina este o excepţie, câştigând de trei ori şi având cel mai mic PIB pe cap de locuitor, de aproximativ 3.700 de dolari. În ultimele cinci ediţii, toţi ceilalţi câştigători au avut un PIB pe cap de locuitor de peste 19.000 de dolari. Aşadar, statistic, dacă România vrea să câştige Eurovision, va trebui să îşi crească semnificativ PIB-ul pe cap de locuitor care acum este în jur de 13.000 de dolari.
 
Dar, uneori, nici măcar acest lucru nu va ajuta dacă melodia ţării respective nu este pe placul publicului. Anul acesta, cântecul Germaniei s-a clasat pe ultimul loc, deşi PIB-ul pe cap de locuitor al ţării este de peste 41.000 de dolari”, susţine expertul.
 

Oare câştigarea Eurovision are un impact pentru economie?

Un studiu realizat de Universitatea din Tennessee a descoperit corelaţii statistice semnificative. Efectul pe 3 ani al câştigării Eurovision este asociat cu o creştere a exporturilor cu 16,6 miliarde de dolari. Acest lucru este în concordanţă cu un alt studiu care a arătat un efect similar ca urmare a câştigării Cupei Mondiale la fotbal.
 
În ceea ce priveşte importurile, efectul pe 3 ani al câştigării Eurovision este legat de o scădere de 4,138% a importurilor ca procent din PIB. Alte constatări arată că ar putea scădea ieşirile de investiţii străine directe şi ar putea creşte turismul. Din punct de vedere statistic, câştigarea Eurovision s-ar putea dovedi a fi o modalitate posibilă, dar puţin probabilă, de a corecta deficitul balanţei comerciale, care în România se situează la aproximativ 2,5 miliarde de euro.
 
Cu toate acestea, organizarea concursului Eurovision nu este ieftină. Costurile pentru cel mai recent concurs de la Torino s-au situat la peste 16 milioane de euro, iar pentru cel de la Rotterdam din 2021 au fost de 19 milioane de euro.
 
Cel mai mare cost din ultimii zece ani a fost în Azerbaidjan în 2012, respectiv 60 de milioane de euro, urmat de Danemarca cu 44,8 milioane de euro şi Ucraina în 2017 cu 37 de milioane de euro. Dar bugetele pot fi mai mici, cu un minim de 14 milioane cheltuite de Suedia în 2014, ceea ce face câştigarea Eurovisionului să fie mai accesibilă financiar, dacă cineva era îngrijorat de cât va costa organizarea concursului. 
 
În istoria Eurovision, România s-a clasat de două ori pe locul trei, în 2005 cu Luminita Anghel şi Sistem cu piesa "Let me try'' şi în 2010 cu Paula Seling şi Ovi care au cântat "Playing with Fire'' şi o dată pe locul patru în 2006 cu Mihai Trăistariu şi piesa "Tornero''.
 
„Aşadar, să lucrăm la cântece, dar şi la creşterea PIB-ului pentru a ne pregăti pentru ediţia din 2023”, încheie analistul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările