Iohannis: România merge într-o direcţie greşită, din punct de vedere economic

Iohannis: România merge într-o direcţie greşită, din punct de vedere economic

România merge într-o direcţie greşită, din punct de vedere economic, iar politicile actuale se regăsesc pe contrasensul responsabilităţii economice, arată un mesaj transmis miercuri de preşedintele Klaus Iohannis, la Forumul Pieţei Financiare, prin intermediul consilierului prezidenţial Cosmin Marinescu.

Printre altele, Klaus Iohannis susţine că politica guvernamentală neglijează tocmai sursele vitale ale creşterii pe termen lung: investiţiile, iar lipsa investiţiilor în infrastructura de transport ne va costa foarte mult în viitor.

Preşedintele mai spune că, în acelaşi timp, povara deficitelor se tot accentuează, cu implicaţii asupra nivelului de trai al românilor în viitor. „România este singura ţară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3. Iar deficitul bugetar în creştere nu înseamnă cifre abstracte, ci consecinţe reale, care afectează viaţa de zi cu zi a românilor: preţuri şi inflaţie în creştere, dobânzi înalte şi îndatorarea continuă a României, adică a generaţiilor viitoare”, a transmis Klaus Iohannis.

De asemenea, preşedintele subliniază şi deficitul comercial se adânceşte tot mai mult, în 2018 el crescând cu 17%, la un nivel record de peste 15 miliarde de euro. „Suntem singura ţară din regiune ale cărei deficite comerciale se intensifică, ori aceasta înseamnă că pierdem oportunităţi pentru producţia naţională”, mai spune Iohannis.

Potrivit lui, deşi în contextul în care guvernarea actuală invocă producţiile record din agricultură, România este într-adevăr, în present, campioana exporturilor de cereale, dar valoarea adăugată a producţiei de cereale este una scăzută.

„Însă, trebuie cunoscut faptul că România este, în acelaşi timp, şi campioana importurilor de alimente şi produse alimentare. Exportăm cereale şi importăm alimente!”, menţionează preşedintele.

Klaus Iohannis avertizează că trebuie să înceteze acest mod de guvernare, care „nu face decât să transfere nota de plată în anii următori”. „Finanţele publice ale României nu se pot baza, la nesfârşit, pe cosmetizarea situaţiei bugetare”, transmite Iohannis.

Mesajul integral al lui Klaus Iohannis:

„Domnule Preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor,

Stimaţi reprezentanţi ai industriei financiar-bancare,

Stimaţi invitaţi,

Felicit organizarea Forumului Pieţei Financiare 2019, eveniment de tradiţie pentru industria financiar-bancară din România. Sunt binevenite dezbaterile aflate pe agenda evenimentului dumneavoastră, dată fiind importanţa sistemică a sectorului financiar în economia modernă.

Stabilitatea financiară este o condiţie esenţială a prosperităţii economice, a bunăstării cetăţenilor noştri, într-o Europă unită în jurul dezideratelor de convergenţă şi coeziune.

Aşa cum arată şi Declaraţia Summitului de la Sibiu, pe care România l-a găzduit de Ziua Europei, viitorul Europei este Europa soluţiilor comune, Europa echilibrului şi a echităţii. Aceste valori definesc nu doar viitorul nostru european, ci şi direcţiile de dezvoltare ale economiilor noastre.

Doamnelor şi domnilor,

Titlul Forumului dumneavoastră din acest an, „Punct şi de la capăt în industria financiară”, este cât se poate de sugestiv pentru provocările cu care sectorul financiar se confruntă în prezent, în raport cu două imperative indispensabile: sustenabilitate şi credibilitate.

Atât pentru sectorul financiar, cât şi pentru autorităţile de reglementare, este esenţială însuşirea lecţiilor crizei economico-financiare. Pentru atenuarea evoluţiilor negative în viitor, este nevoie de echilibru şi de responsabilitate, astfel încât sectorul financiar şi economia să dobândească rezilienţa necesară.

Dumneavoastră ştiţi cel mai bine că, aproape dintotdeauna, încrederea a fost cuvântul cheie în lumea financiară. În prezent, digitalizarea deschide provocări multiple pentru sistemul financiar, iar încrederea tradiţională capătă noi valenţe, în faţa soluţiilor digitale în materie de tehnologie financiară, inteligenţă artificială ori inovaţii de tip blockchain.

Încurajez astfel sistemul financiar din România să se pregătească în mod încrezător şi ambiţios în raport cu provocările viitorului. Sunt convins că, prin integrarea eficientă a sistemelor financiare, clienţii şi publicul larg vor fi principalii beneficiari în materie de securitate şi acces la produse financiare tot mai diversificate şi mai eficiente.

Cu gândul la viitor avem însă de înfruntat constrângerile prezentului. România se caracterizează, în prezent, prin cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, situaţie ce contrastează puternic cu intermedierea financiară din alte economii emergente ale Europei Centrale şi de Est.

Totodată, întreprinderile mici şi mijlocii solicită sprijin crescut în accesul la finanţare. Sunt convins că un sistem financiar modern va ajunge partener şi catalizator pentru energiile antreprenoriale. Oamenii de afaceri şi bancherii merită să lucreze mai mult şi mai bine împreună, spre binele antreprenoriatului şi al economiei României.

Stimaţi invitaţi,

În prezent, din punct de vedere economic, România merge într-o direcţie greşită. Politicile actuale se găsesc pe contrasensul responsabilităţii economice. De aceea, este deosebit de important ca sectorul financiar să facă el însuşi dovada preocupării pentru sustenabilitate.

Politica guvernamentală neglijează tocmai sursele vitale ale creşterii pe termen lung: investiţiile. Lipsa investiţiilor în infrastructura de transport ne va costa foarte mult în viitor. Din păcate, guvernarea actuală şi-a demonstrat neputinţa în a construi ceva durabil pentru viitorul României.

În acelaşi timp, povara deficitelor se tot accentuează, cu implicaţii asupra nivelului de trai al românilor în viitor. România este singura ţară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3. Iar deficitul bugetar în creştere nu înseamnă cifre abstracte, ci consecinţe reale, care afectează viaţa de zi cu zi a românilor: preţuri şi inflaţie în creştere, dobânzi înalte şi îndatorarea continuă a României, adică a generaţiilor viitoare.

Cifrele ne arată că deficitul comercial se adânceşte tot mai mult. În 2018, deficitul comercial a crescut cu 17%, la un nivel record de peste 15 miliarde de euro. Pe primul trimestru din 2019, deficitul comercial a crescut cu 34% în raport cu anul trecut. Suntem singura ţară din regiune ale cărei deficite comerciale se intensifică, ori aceasta înseamnă că pierdem oportunităţi pentru producţia naţională.

Am văzut cu toţii, recent, cum guvernarea actuală invocă producţiile record din agricultură. Într-adevăr, România este în prezent campioana exporturilor de cereale, deşi valoarea adăugată a producţiei de cereale este una scăzută. Însă, trebuie cunoscut faptul că România este, în acelaşi timp, şi campioana importurilor de alimente şi produse alimentare. Exportăm cereale şi importăm alimente!

Acestea sunt doar câteva dintre manifestările modelului economic volatil, bazat aproape exclusiv pe expansiunea consumului, care însă neglijează tocmai principalul motor de dezvoltare – investiţiile.

Trebuie să înceteze acest mod de guvernare, care nu face decât să transfere nota de plată în anii următori. În condiţii de normalitate, am fi aşteptat de la Guvern garanţii de sustenabilitate pentru viitor. Finanţele publice ale României nu se pot baza, la nesfârşit, pe cosmetizarea situaţiei bugetare.

Mediul de afaceri şi sectorul financiar resimt cel mai acut această lipsă de credibilitate, alimentată şi prin lipsa predictibilităţii, prin măsuri hazardate şi intempestive, cum au fost cele ale OUG 114, greu de înţeles din perspectiva nevoilor de sustenabilitate financiară.

Doamnelor şi domnilor,

Dumneavoastră cunoaşteţi cel mai bine cât de greu se construieşte credibilitatea şi vedem cu toţii cât de uşor se poate pierde. Lecţiile crizei economice sunt astăzi mai importante decât oricând, mai ales în contextul global actual, fragilizat prin tentaţia populismului şi a politicilor prociclice.

Dumneavoastră, împreună cu autorităţile de reglementare, aveţi un rol deosebit de important şi în ceea ce priveşte educaţia financiară a publicului larg. Sunt absolut convins că susţinerea educaţiei şi a incluziunii financiare a populaţiei merită o atenţie specială. Clienţii dumneavoastră sunt primii care trebuie să perceapă beneficiile unui sistem bancar modern, ceea ce înseamnă inclusiv evitarea antagonismelor exploatate în relaţia cu mediul financiar.

În ultimă instanţă, cetăţenii evaluează eficienţa cu care funcţionează sistemul financiar şi economia, în general. De aceea, îndemn la raporturi oneste şi la dialog deschis toate părţile implicate, autorităţi de reglementare, instituţii financiare şi beneficiari.

Am convingerea că dialogul constant este singura cale câştigătoare, date fiind complexitatea problemelor şi necesitatea soluţiilor”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: