Intrăm iar în recesiune.Ce-i de făcut?

Intrăm iar în recesiune.Ce-i de făcut?

Oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri au dezbătut ieri principalele provocări economice la „Forbes România CEO Forum“

Oficialii guvernamentali şi oamenii de afaceri prezenţi la „Forbes CEO Forum“ au prezentat planuri pentru relansarea economiei. Bucureştiul a devenit, pentru o zi, cel mai important punct pe harta economiei europene.

Oficiali guvernamentali români şi europeni, oameni de afaceri şi manageri de top s-au reunit ieri pentru a discuta despre viitorul economiei româneşti în cadrul primei ediţii a dezbaterilor anuale „Forbes România CEO Forum", demarate la iniţiativa publicaţiei bilunare de business „Forbes România", aflată în portofoliul trustului media Adevărul Holding.

Barierile lingvistice au picat, la fel şi rezervele sau reticenţele. Toţi participanţii au discutat despre cauzele care au adus Europa în situaţia în care se află, în contextul în care criza datoriilor şi neîncrederea investitorilor faţă de zona euro ameninţă să tragă Uniunea Europeană iar în recesiune.

Asupra unui lucru, majoritatea participanţilor au fost de acord: este imposibil ca anumite state din Europa să mai evite recesiunea. „Al doilea val al recesiunii este garantat. Rămâne să vedem dacă vorbim de o cădere sau de o prăbuşire", a explicat Dinu Patriciu, CEO al DP Holding şi cel mai bogat român, potrivit ediţiei din acest an a topului „Forbes 500 Miliardari". Nici măcar premierul Boc nu a negat existenţa pericolului. „Riscul de reintrare în recesiune nu este complet înlăturat, este mereu posibil", a declarat acesta în cadrul evenimentului.

„Suntem deja în recesiune"

Sebastian Vlădescu, fostul ministru al Finanţelor Publice, i-a contrazis numai pentru a face declaraţii şi mai sumbre: „Suntem deja în recesiune. Problema este dacă intrăm în criză de-adevăratelea, pentru că deocamdată nu am fost, suntem în recesiune sau într-o perioadă de creştere nesemnficicativă, care pentru populaţie înseamnă efectiv tot recesiune", a declarat acesta pentru „Adevărul". Simeon Djankov, vicepremier şi ministru de Finanţe al Bulgariei, a explicat motivul pentru care care s-a ajuns aici: „Politicienii europeni au dat-o-n bară. Au fost extrem de puţin doritori să rezolve situaţia". Tot clasa politică este vinovată şi în ochii omului de afaceri Dinu Patriciu. „Nu ne confruntăm cu o criză economică sau a neîncrederii, ea vine din politică. Ne aflăm în faţa unei crize demografice care apoi se transformă în criza statului social", a explicat Patriciu.

Un alt aspect asupra căruia s-a ajuns la un acord aproape unanim este timpul, sau mai bine zis lipsa acestuia. „Dacă în următoarele zile şi săptămâni Guvernul, orice Guvern va fi fiind el, va lua măsurile de protecţie de care avem nevoie pentru protejarea economiei româneşti, atunci s-ar putea să suferim mai puţin", a explicat Patriciu.

Părerile încep să difere sesizabil abia atunci când încep discuţiile privind cele mai adecvate strategii pentru relansarea economică. „O ieşire din criză presupune mişcări foarte hotărâte de schimbare a cadrului în care ne aflăm", a continuat omul de afaceri.

Cum ne prinde al doilea val al crizei? „Avem un avantaj: deocamdată, avem o politică monetară posibil independentă, nu suntem legaţi de euro", a mai spus acesta. Dealtfel, omul de afaceri a declarat în cadrul evenimentului că „moneda asta politcă, izvorâtă din creşterea naturală a birocraţiilor, nu face decât să elimine creşterea economică a Europei". Dacă vom ajunge iar să ne bazăm doar pe banii de la FMI (cu care avem un nou acord preventiv), atunci „nu avem nicio şansă", crede Patriciu. Atunci ce este de făcut?

Trei măsuri pentru repornirea motoarelor

Djankov militează pentru mai multă austeritate. „În vremuri de criză, pieţele reacţionează exagerat. Trebuie să iei măsuri imediate, care pot părea exagerate", explică acesta.

Vlădescu îl contrazice. „Austeritatea este inutilă în momentul de faţă, austeritatea a devenit un fapt". Potrivit acestuia, cel mai bun lucru pe care guvernanţii români îl pot face acum pentru a pune România la adăpost de recesiune este să majoreze rezervele Trezoreriei. „Acum sunt bani pe pieţe, ne împrumutăm, strângem banii în Trezorerie cât dobânzile sunt încă rezonabile şi România are o poziţie favorabilă comparativ cu alte ţări".

Următoarea prioritate a Guvernului ar trebui să fie atragerea de investiţii străine, a mai spus Vlădescu. De aceeaşi părere este şi Patriciu, care crede că ridicarea barierelor administrative pentru aducerea capitalului străin în ţară este una dintre primele trei măsuri care ar putea relansa economia românească. Prima astfel de mişcare ar fi însă acordarea de garanţii de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii pe baza numărului de locuri de muncă pe care acestea le creează. A doua prioritate ar trebui să fie scăderea fiscalităţii. „Susţin în continuare că scăderea fiscalităţii duce la creşterea veniturilor bugetare", a explicat omul de afaceri. Ministrul bulgar al Finanţelor avertizează însă că România nu are încă spaţiu pentru relaxare fiscală.

„Poate din 2013 veţi putea reduce TVA, însă trebuie să analizaţi impactul asupra economiei", a declarat oficialul bulgar. Însă una dintre cele mai importante lecţii pe care UE le-a învăţat în timpul crizei a fost că soluţiile-şablon nu au niciodată efectele scontate, au declarat la unison cei prezenţi la eveniment. Premierul Boc a declarat că se ia în calcul reducerea contribuţiilor sociale pentru a stimula crearea de locuri de muncă.

Oportunitate pentru ţările emergente

„Este foarte important să nu generalizăm, statele au probleme specifice", a arătat Krzysztof Walenczak, secretar de stat în cadrul Ministerul Trezoreriei din Polonia. Însă criza s-ar putea dovedi o adevărată oportunitate pentru statele emergente. „Clar există oportunităţi de business, mai ales în economiile emergente. Clar acestea vor ieşi în câştig din criză. Marile corporaţii sunt forţate să devină mai eficiente, să-şi mute operaţiunile unde este mai ieftin, iar România poate profita de asta", a continuat oficialul polonez.




Problemele companiilor

Cele mai grave probleme ale mediului privat au fost „disecate" de cei care se confruntă zi de zi cu ele: cei mai de succes antreprenori români, cei care se regăsesc în topul celor mai bogaţi români.

În cadrul evenimentului a fost lansată şi ediţia din 2011 a topului „Forbes 500 Miliardari", editat de „Forbes România". În ochii celor care deţin companii care creează mii de locuri de muncă, accesul la finanţare şi creditare este în continuare cea mai mare problemă pentru mediul autohton de business.

„Dacă în afară companiile obţin 95% din finanţare din pieţele de capital şi doar 5% de la bănci, în România este exact invers", a explicat Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, şi preşedinte al Raiffeisen Bank România. Declaraţiile acestuia au fost întărite de spusele lui Dinu Patriciu, ocupantul primului loc în clasament. „România are, din păcate, o strucură a sistemului financiar extrem de simplistă. Nu are instituţii de credit locale, care să dea credite la firul ierbii, acolo unde este nevoie pentru firmele mici", a explicat omul de afaceri.

Acelaşi semnal de alarmă a fost tras şi de către Peter L. Imre, directorul general al Adevărul Holding. „Principala problemă în sectorul financiar este lipsa apetitului băncilor de a finanţa instituţiile mici şi mijlocii şi de a credita populaţia într-un mod mai dinamic şi mai simplu", a declarat acesta.

Peter L. Imre, directorul general al Adevărul Holding, discutând cu Simeon Djankov, ministrul bulgar de Finanţe  Foto: sorin stana/forbes



"Principala problemă în sectorul financiar este lipsa apetitului băncilor de a finanţa instituţiile mici şi mijlocii şi de a credita populaţia într-un mod mai dinamic şi mai simplu."
Peter L. Imre
director general al Adevărul Holding

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările