Gazoductul BRUA: România şi-a cam făcut treaba. Ce se întâmplă în celelalte state partenere

Gazoductul BRUA: România şi-a cam făcut treaba. Ce se întâmplă în celelalte state partenere

România a finalizat partea ei din conductă şi staţiile de comprimare, aferente Fazei I, după cum au anunţat autorităţile, rămânând de văzut în ce măsură şi când se vor achitra de obligaţii şi celelalte state partenere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Faza I a proiectului BRUA a fost finalizată, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare, ceea ce va duce la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, a anunţat Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Economiei.
 
 
 „Proiectul BRUA faza I este finalizat, atât conducta, cât şi staţiile de comprimare. BRUA va duce la diversificarea surselor de aprovizionare şi la consolidarea securităţii energetice. De asemenea, va permite fluxul de gaze de pe platforma Mării Negre", a spus oficialul ministerial la evenimentul online "The Romanian International Gas Conference”, adăugând că este o mare realizare pentru România şi Uniunea Europeană.

Gazoductul BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) are lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.
 

Pandemia încetineşte lucrările în Bulgaria

 
Bulgaria urgentează construcţia gazoductului Stara Zagora (Bulgaria) – Komotini (Grecia), cu o lungime totală de 182 de km, prin care vor fi importate iniţial gaze azere, cea mai mare parte din această conductă, de 150 de kilometri, urmând să fie construită pe teritoriul bulgăresc.
 
Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat luni că lucrările la interconectorul Bulgaria - Grecia vor fi în curând finalizate, astfel încât Bulgaria să primească gaze azere chiar de la 1 ianuarie 2021. 
 
Construcţia a fost inaugurată în luna mai 2019. Experţii însă nu cred că este posibilă încheierea lucrărilor în termenul menţionat de Borisov pentru că în decurs de 5 săptămâni mai trebuie sudate peste 100 de km de tuburi, iar principalul constructor, compania elenă Avax, a cerut amânarea termenului final până în iunie anul viitor. 
 
La proiect lucrează sudori bulgari şi albanezi. Punerea în funcţiune ce urma să aibă loc în septembrie a fost amânată din cauza pandemiei de Covid-19, nefiind începută nici măcar traversarea lacului de acumulare Studen Kladeneţ - cea mai dificilă parte a proiectului.
 

Ungaria vrea să facă un test de stres 

 
Compania ungară de transport al gazelor, FGSZ, a trimis Transgaz o scrisoare prin care anunţă realizarea unui test de stres la conducta BRUA pe 2 decembrie, a declarat, marţi, directorul general al Transgaz, Ion Sterian.
Operatorii de reţele de gaze din România şi Ungaria, Transgaz şi FGSZ, se aşteptau să circule gaz pe interconectorul Arad - Csanadpalota începând cu 2020, dar cele două companii maghiare care au rezervat anterior capacităţi la interconector au făcut un pas înapoi, prin urmare procedura a trebuit să fie reluată.
 
În vară, compania FGSZ, operatorul sistemului naţional maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcţia secţiunii maghiare spre Austria a gazoductului paneuropean BRUA, după eşecul total al testului de rezervare de capacitate de transport, pe segmentul HU-AT al gazoductului (Ungaria-Austria).
 
Niciun trader de gaze naturale nu a rezervat nici un metru cub de capacitate de transport orar, în cadrul procedurii de licitaţie, pe acest segment al BRUA, anunţa FGSZ în vară.
 
Cauzele principale ale eşecului, invocate încă dinainte de test, sunt reglementările nefavorabile din România şi întârzierea nedefinită a exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, care ar trebui să ajungă până la hub-ul de la Baumgarten, de lângă Viena, unde funcţionează cea mai mare piaţă regională de gaze naturale.
 
În ultima sa comunicare, FGSZ susţine însă că „se angajează să transporte gazul sudic pe piaţă şi să implementeze evoluţiile necesare care să răspundă nevoilor pieţei, pe baza reglementărilor europene, care ar putea consolida în continuare acordul de transport al gazelor dintre România şi Ungaria”.
 
FGSZ a fost obligată de Comisia Europeană să-şi respecte angajamentul, după ce oficialii maghiari au susţinut că transportul de gaze se va opri în Ungaria.
 

Acordul, semnat în 2017

 
România, Bulgaria, Austria şi Ungaria au semnat în septembrie 2017 memorandumul pentru finalizarea gazoductului BRUA, proiect care are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.
 
Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.
 
Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.
 
Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.
 
BRUA, faza 2, constă într-o conductă de 50 km, de la Recaş la Horia, pentru a se interconecta cu Ungaria. Termenul de finalizare este 2022, costurile fiind estimate la 68,8 milioane de euro. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările