FIC: România trebuie să atragă mai multe investiţii străine

FIC: România trebuie să atragă mai multe investiţii străine

Foto Ministerul Finantelor

Cel mai recent studiu realizat de experţii din cadrul ASE şi FIC (Consiliul Investitorilor Strîini) cuprinde în principal aspecte legate de investiţiile străine, precum şi un studiu de caz privind efectele de multiplicare ale investiţiilor străine în trei industrii: energie, telecom şi automotive.

Obiectivul este acela de a evidenţia de ce investiţiile reprezintă baza unei economii puternice, reziliente şi diversificate, prin care România poate prospera, fiind cunoscut faptul că investiţiile străine directe (ISD) reprezintă o sursă importantă de finanţare a economiei şi a transferului de know-how.
 
“România traversează un context economic dificil, însă aceasta este şi o perioadă care se caracterizează prin oportunităţi de creştere. Investiţiile sunt un exemplu bun şi ar putea reprezenta o poveste de succes pentru România. Echipată cu resursele potrivite - cum ar fi un organism dedicat, după modelele de succes din ţările din regiune când vine vorba de ISD - România ar trebui să se concentreze asupra atragerii de ISD pe termen scurt, mediu şi lung.” a menţionat preşedintele FIC, Ramona Jurubiţă.
 
„Tendinţa spre digitalizare ce porneşte de la nivel european este una dintre oportunităţile pe care mediul de afaceri a reuşit să le iniţieze în perioada crizei sanitare încă de anul trecut. Accelerarea digitalizării poate fi un punct bun de plecare pentru o schimbare în structura distribuţiei stocului de ISD, spre industrii cu grad de intensitate tehnologică mai ridicată, de care România are nevoie.” a menţionat Francois Bloch, membru în Consiliul Director al FIC.
 
Concluzia principală a raportului este că ar fi oportună o prezenţă mai intensă a României pe pieţele internaţionale, cu precădere în această perioadă, prin agenţiile guvernamentale de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor.
 
Cu o atitudine proactivă, acestea ar putea coordona contacte cu potenţiali investitori, facilitând relaţia cu administraţiile locale în implementarea proiectelor de investiţii. Printre alte concluzii care se desprind din analiză menţionăm următoarele:
 
• Referitor la componente ale ISD, valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenţi din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investiţiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate.
 
• Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aproximativ 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
 
• România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech şi serviciilor intensive în cunoaştere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcţionate către Ungaria, 18% către Polonia şi 14% către Cehia, specializarea regională acţionând astfel în defavoarea României. Studiul remarcă necesitatea de a stimula atragerea de ISD în sectoare cu nivel de tehnologie ridicat.
 
• România se află însă în competiţie cu statele din regiune şi, aşa cum arată şi rezultatele prezentului studiu, în condiţiile unei competitivităţi reduse a regiunilor sale faţă de cele ale statelor învecinate şi a lipsei de măsuri coerente de politică publică pentru atragerea de ISD cu valoare adăugată ridicată, riscă să consolideze tendinţa existentă de atragere, cu precădere, a activităţilor cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute.
 
• Ar fi utilă schiţarea direcţiei în care România doreşte să meargă şi identificarea modalităţilor de acţiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată şi înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie şi intensive în cunoaştere în domeniile aferente serviciilor.
 
• Studiile de caz din industriile de energie, automotive şi telecomunicaţii arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităţilor membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% din PIB în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicaţii şi de 1,2% din PIB în industria automotive.
 
Performanţa companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât faţă de media pe economie, cât şi faţă de media pe sector – în ultimul caz, excepţie făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale. Pe viitor, România trebuie să continue să atragă investiţii străine directe prin creşterea capacităţii de absorbţie a economiei, dezvoltarea unor strategii pe termen lung şi printr-o abordare adecvată, care ţine cont de realităţile economiei româneşti şi europene.
 
România a beneficiat de 0,45% din fluxurile totale de ISD la nivel global, adică 81,12 mld. euro în anul 2018. Datele Băncii Naţionale a României (BNR) arată că firmele ISD au efectuat 75% din exporturi şi 68% din importurile totale. Numărul de salariaţi în companiile ISD reprezintă 26% din numărul total al salariaţilor din România, în uşoară scădere faţă de anii precedenţi.
 
Chiar dacă stocurile ISD au crescut în România în fiecare an începând cu 2008, diferenţele se menţin semnificative comparativ cu celelalte ţări din regiune, dacă nivelul ISD este raportat la PIB sau la numărul de locuitori. Deşi mai puţin expusă războiului comercial dintre SUA şi China, România poate fi afectată indirect, prin creşterea incertitudinii, scăderea încrederii investitorilor şi amânarea deciziilor de investiţii.
 
Sectorul serviciilor are cea mai mare pondere a stocurilor de ISD din România, aprox. 47% din total. În schimb, în sectorul high-tech stocurile de ISD ca pondere din totalul industriei prelucrătoare sunt de numai 5%, cel mai scăzut nivel din regiune.
 
România a atras în 2016 numai 5% din volumul total al ISD aferent industriilor high-tech şi serviciilor intensive în cunoaştere din regiune. În schimb, 52% din stocuri au fost direcţionate către Ungaria, 18% către Polonia şi 14% către Cehia, specializarea regională acţionând astfel în defavoarea României.
 
Carenţele de competitivitate ale României sunt reflectate şi la nivelul indicelui regional al competitivităţii. Niciuna din cele 8 regiuni de dezvoltare din România nu se ridică la nivelul mediu de performanţă al Uniunii Europeane (UE), incluzând regiunea Bucureşti-Ilfov.
 
Referitor la componente ale ISD, valorile negative ale creditului net indică faptul că suma creditelor acordate de întreprinderile ISD din România partenerilor nerezidenţi din grup este mai mare decât creditul primit de firmele din România, aspect care subliniază că investiţiile din România au ajuns, în contextul dat, la un grad de maturitate. Un comportament de cash pooling (capacitatea de a oferi credite firmelor din grup), concomitent cu plafonarea pierderilor şi a dividendelor, semnalează că firmele din România au oportunităţi de investiţie reduse.
 
Aceste evoluţii sugerează încheierea unei etape a ISD în România.
 
În acest context ar fi utilă schiţarea direcţiei în care România doreşte să meargă şi identificarea modalităţilor de acţiune. Măsurile de politică publică ar putea fi axate pe încurajarea ISD cu valoare adăugată cât mai ridicată şi înlesnirea reorientării ISD în industriile cu grad înalt de tehnologie şi intensive în cunoaştere în domeniile aferente serviciilor. În absenţa unor măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii, centrate pe atragerea unui anumit tip de ISD, România riscă să devină specializată în industrii cu valoare adăugată şi intensitate tehnologică scăzute.
 
Studiile de caz din industriile de energie, automotive şi telecomunicaţii arată că impactul firmelor cu capital străin în economia României este semnificativ. Impactul total estimat al activităţilor membrilor reprezentativi FIC este de 5,8% în industria energetică, 1% din PIB în industria de telecomunicaţii şi de 1,2% din PIB în industria automotive
 
. Performanţa companiilor cu capital străin este, de asemenea, superioară la nivelul valorii adăugate brute pe angajat, aceasta fiind mai ridicată, atât faţă de media pe economie, cât şi faţă de media pe sector – în
ultimul caz excepţie făcând companiile de automotive, unde valorile sunt marginal egale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările