Cum au trăit românii în anul cu cea mai mare creştere economică de la criză: abia au ţinut pasul cu cheltuielile curente, nu au mers la medic pentru că nu aveau bani

Deşi anul trecut economia românească a crescut cu cel mai mare avans din 2008 până în prezent, acest lucru nu s-a văzut şi în traiul românilor. Opt din zece gospodării spun că au dificultăţi cu cheltuielile curente ale vieţii, o treime au avut restanţe repetate la plata facturilor, iar mulţi români nu îşi permit nici să meargă la doctor.

Acestea sunt doar câteva din concluziile la care a ajuns Institutul Naţional de Statistică în publicaţia „Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România în anul 2017”.

Restanţe repetate la plata facturilor

Potrivit INS, circa o treime din gospodăriile din România (31,7%) au prezentat restanţe repetate la plata facturilor curente, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare.

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2017, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică (51% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50%) şi abonamentul telefonic (36,3%). Ponderi mai reduse s-au înregistrat şi la restanţele pentru rate la împrumuturi (7,2%).

Gospodăriile de şomeri se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, sumele datorate fiind de 62,7%, proporţie mai mare faţǎ de celelalte categorii de gospodǎrii.

Nici părinţii singuri nu fac excepţie, fenomenul restanţelor fiind de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu un părinte singur cu cel puţin un copil (42,5%).

Duc cu greu cheltuielile curente

Românii o duc greu şi cu cheltuielile curente. Două din cinci gospodării (38,9%) afirmă că suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii. Dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, se ajunge la 81,6% din totalul gospodăriilor.

Printre tipurile de gospodării care fac faţă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielilor curente se numără cele conduse de femei (48,0%) sau de persoane cu vârsta de 65 ani şi peste (45,8%), precum şi gospodăriile formate din doi adulṭi cu trei sau mai mulṭi copii în întreṭinere (56,9%).

Aproape o treime din gospodării consideră că pot efectua cheltuielile curente cu un venit bănesc net lunar minim cuprins între 1.001 lei şi 2.000 lei, dar trei din cinci gospodării au nevoie de cel puţin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Mai puṭin de o treime din gospodării consideră că venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui să fie chiar mai mare de 3.000 lei lunar.

Nici jumătate din gospodăriile de la ţară nu au baie

Nici la elementele reprezentative pentru confortul şi calitatea locuirii nu stăm mai bine, fiind deficitari la existenţa băii/ duşului şi a grupului sanitar în interiorul locuinţei.

Astfel, în mediul rural, doar în jur de 45% din gospodării beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi şi a grupului sanitar. În schimb, în localităţile urbane peste 9 din 10 gospodării ocupă locuinţe dotate cu băi/duşuri şi grupuri sanitare.

Per total, în anul 2017, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 71,4% iar a celor cu grup sanitar de 69,8%.

Probleme serioase privind locuinţa

De asemenea, aproape o gospodărie din ṣapte se confruntă cu una sau mai multe probleme serioase privind locuinţa. Printre cele mai frecvente probleme care afectează calitatea locuirii se află cele privind deteriorarea pereţilor, podelelor, tocurilor de ferestre (51,6% din totalul gospodăriilor care reclamă existenţa unor probleme ale locuinţei) şi igrasia din pereţi, podele sau fundaţia casei (50,3%).

Nu au bani de medic

Din totalul persoanelor de 16 ani şi peste în 2017, o pondere de 13,2% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic specialist în ultimele 12 luni, 80,1% au putut să fie consultaṭi, iar 6,7% nu au reuṣit acest lucru, deşi ar fi avut nevoie.

Mai mult de jumătate dintre cei care nu au putut să consulte un medic specialist au precizat ca motiv principal situaţia materială care nu le-a permis efectuarea consultului.

Al doilea motiv de nerealizare a vizitei la un medic specialist a constat în neglijarea problemei de sănătate care ar fi impus efectuarea consultului, aşteptând ca problema să se rezolve de la sine (13% dintre persoanele care ar fi necesitat un consult). Este înscris pe o lipsă de aṣteptare reprezintă cel de-al treilea motiv invocat (10,3%), urmat de distanţa prea mare sau lipsa mijloacelor de transport (7,6%), declarat într-o măsură mai mare de persoanele din mediul rural (9,6%).

Totodată, din totalul persoanelor de 16 ani şi peste, în 2017, o pondere de 13,2% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic stomatolog în ultimele 12 luni, 79,8% au putut să fie consultaṭi, iar 7% nu au reuṣit acest lucru, deşi ar fi avut nevoie.

Şi în acest caz, principalele motive ale neefectuării vizitei la medicul stomatolog sunt relativ asemănătoare cu cele semnalate în cazul nerealizării consultului la medicul specialist: 73,2% din persoanele de 16 ani şi peste care ar fi avut nevoie de consult stomatologic nu l-au putut efectua din cauza lipsei resurselor financiare, 7,4% au aşteptat ca problema să se rezolve de la sine, 6,5% au fost reṭinuṭi în efectuarea unei vizite pentru că au avut teamă, iar 5,2% au declarat lipsa timpului necesar.