Creşterea pensiilor: Finanţele discută mai multe scenarii. Ce variante ar putea fi prezentate Guvernului

Creşterea pensiilor: Finanţele discută mai multe scenarii. Ce variante ar putea fi prezentate Guvernului

Creşterea pensiilor la 1 septembrie nu poate fi scoasă din contextul tuturor cheltuielilor bugetare vitale pentru dezvoltarea economiei, a spus ministrul Florin Cîţu, susţinând că se discută mai multe scenarii de creştere a pensiilor.

Acesta a afirmat că pensiile vor creşte la 1 septembrie, dar a subliniat că decizia Guvernului privind procentul cu care pensiile vor creşte va lua în considerare bunăstarea tuturor românilor.
 
"În acest moment nu se discută despre procente (ale creşterii pensiilor, n.r.), se discută despre sustenabilitate, despre stabilitatea şi despre echilibrul financiar al României. Aici nu este vorba doar despre pensii. Dumneavoastră scoateţi pensiile din contextul cheltuielilor, dar România are foarte multe cheltuieli şi facturi de plătit în acest an. 
 
Toate aceste cheltuieli, toate aceste facturi, depind, bineînţeles, de evoluţia economiei, de aceea există acele rectificări bugetare. În acest moment ne permitem ceea ce facem astăzi, acum. Avem un deficit estimat de 6,7% din PIB, pe care îl finanţăm, există încredere că ceea ce facem noi a avut rezultate. 
 
Voi prezenta mai multe scenarii premierului şi în Guvern în legătură cu cheltuielile, care bineînţeles că includ şi pensiile, dar şi cu riscurile aferente, pentru că uităm, de fiecare dată, să ne uităm şi la riscuri, iar aceste riscuri ne afectează pe toţi. Pensiile vor creşte la 1 septembrie. 
 
Vom vedea, în acest moment se discută mai multe scenarii despre pensii", a precizat Florin Cîţu, la Realitatea Plus.
 
Ministrul Finanţelor a subliniat că toate cheltuielile bugetare pentru dezvoltarea economiei sunt vitale.
 
"Scoateţi din contextul cheltuielilor doar pensiile, dar sunt foarte multe cheltuieli vitale pentru a dezvolta economia: cheltuieli de investiţii, cheltuieli pe care le avem în buget pentru Sibiu-Piteşti, cheltuieli pentru extinderea Aeroportului Otopeni, şi aşa mai departe. 
 
Toate aceste cheltuieli sunt importante pentru viitorul României, nu doar plata acestor pensii, şi ne uităm la toate cheltuielile cu responsabilitate, şi vă asigur că vom lua cea mai bună decizie pentru bunăstarea tuturor românilor. Pentru toţi românii sunt importante toate cheltuielile din buget. 
 
Acolo sunt cheltuieli pentru sănătate, cu medicamentele, cu plata concediilor medicale care n-au fost plătite de 4 ani de zile şi pe care noi le-am plătit acum, sunt rambursări de TVA pe care le facem într-un ritm mult mai alert decât le-a făcut vreodată vreun Guvern. Pentru noi, sunt importante toate cheltuielile din buget, pentru că acest Guvern ia decizii pentru toţi românii", a adăugat Florin Cîţu. 
 
Trei posibile scenarii luate în calcul de guvernanţi
 
Discuţiile purtate la nivel înalt, încă din prima parte a lunii, în privinţa creşterii pensiilor privesc o derogare de la procentul de 40% stipulat în legea pensiilor pentru majorarea din luna septembrie, guvernanţii luând în calcul alte trei scenarii.
 
Toate cele trei scenarii luate în calcul prevăd o majorare a pensiilor în două etape, una în septembrie, conform legii, iar cealaltă în primăvara anului viitor.
 
„Se discută aceste trei scenarii care prevăd creşteri procentuale diferite, prima majorare urmând să aibă loc în toamnă, iar cea de-a doua în primăvara anului viitor, urmând ca sumele necesare acestei a doua majorări să fie cuprinse în bugetul de stat pe anul 2021, care va fi întocmit în ultimele luni din 2020”, au declarat pentru „Adevărul” surse apropiate discuţiilor.
 
Potrivit acestora, un prim scenariu priveşte majorarea cu doar 10% a pensiilor în septembrie şi diferenţa de 30% în primăvara anului viitor.
 
Al doilea scenariu este majorare cu 15% în toamnă şi 25% în primăvară, iar al treilea priveşte o creştere cu 20% în toamnă şi alte 20% în primăvara lui 2021.
 
În sprijnul susţinerii creşterii etapizate a pensiilor, guvernanţii ar putea invoca cheltuielile uriaşe pe care trebuie să le suporte în acest an bugetul de stat din cauza pandemiei.
 
Economişti: Impactul creşterii pensiilor este devastator pentru buget
 
Economiştii au atras în numeroase rânduri atenţia asupra impactului creşterii pensiilor asupra bugetului de stat.
 
Potrivit Consiliului Fiscal, o creştere cu 40% a pensiilor din septembrie va avea un impact suplimentar de 24,8 de mld. lei, pentru patru luni din an. Anii viitori vor fi însă devastatori pentru buget, spun economiştii – 51 mld. lei pentru 2021 şi 81 mld. lei pentru 2022.
 
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, insistă: impactul bugetar al majorării cheltuielilor cu asistenţa socială (inclusiv pensii – n. red.) ar aduce un deficit bugetar de 8% din PIB în anul 2022, în condiţiile în care legea pensiilor va rămâne în varianta actuală.
 
De altfel, cu mult înainte de izbucnirea pandemiei în România, economistul Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu avansa chiar o creştere a pensiilor etapizată până în 2024. Mai precis, în decembrie 2019, economistul propunea ca PNL să îşi asume o majorare „sustenabilă” a pensiilor, cu numai 10% din septembrie 2020, urmând să îşi asume alte creşteri până la concurenţa creşterii de 40% până în anul 2024. 
 
Potrivit economistului, PNL a reuşit să preia guvernarea încă înainte de venirea recesiunii, însă problema este aceea că se confruntă cu o restricţie de timp. „Pe de o parte, este realist de presupus că o recesiune este mai degrabă mai aproape decât mai departe în timp, ceea ce presează pentru o corecţie cât mai rapidă a dezechilibrelor acumulate”, afirma Croitoru.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: