Guvernul de la Bucureşti trebuie să le prezinte oficialilor de la Bruxelles, până la sfârşitul anului, după multe amânări, documentaţia tehnică privind construcţia a trei spitale regionale. Epopea acestor proiecte de revigorare a infrastructurii sanitare se întinde de la finalul anilor 2000, vreme în care incapacitatea administrativă a României de a livra un proiect cap-coadă şi-a spus, de fiecare dată, cuvântul.

În anul 2015, Liviu Dragnea, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, finaliza negocierile pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020. Prin această facilitate România obţinea, printre altele, 150 de milioane de euro, bani europeni, pentru construcţia a trei spitale regionale care să fie amplasate la Cluj, Iaşi şi Craiova iar serviciile medicale oferite ar fi deservit 500.000 de persoane. Costul total al acelor unităţi medicale a fost stabilit, iniţial, la 300 de milioane de euro: jumătate din sumă era acoperită cu fonduri europene iar cealaltă jumătate cu alte resurse financiare puse la dispoziţie de statul român.

Au trecut 3 ani şi jumătate de la acel moment, iar astăzi mai mulţi oficiali ai Comisiei Europene au confirmat, pentru adevarul.ro, că România riscă să piardă banii europeni alocaţi întrucât, conform ultimelor informaţii din studiile de fezabilitate, costul construcţiei celor trei spitale a crescut la 1,1 miliarde de euro! Comisia Europeană aşteaptă, acum, de la Guvernul României, să precizeze sursele de finanţare pentru aceste spitale şi finalizarea studiilor de fezabilitate. Cum s-a ajuns aici?

Spitalele regionale, proiecte frumoase pe hârtie

În timpul guvernării Ponta, statul român plănuise să construiască o reţea strategică de opt spitale regionale care a fost inclusă în „Strategia României pentru Sectorul Sănătăţii“, o idee mai veche, de fapt, de pe vremea când ministerul Sănătăţii era condus de Eugen Nicolăescu, perioada 2007-2008. Dar, prin POR 2014-2020, România reuşise să obţină o finanţare de 150 de milioane de euro pentru trei din aceste opt spitale regionale.

Despre Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020


Demararea procedurilor tehnice pentru aceste unităţi sanitare a început sinuos şi cu multe semne de întrebare iar între parafarea acordului de parteneriat cu Comisia Europeana în timpul guvernării Ponta (anul 2014) şi momentul când a avut loc tragedia de la Colectiv (anul 2015) nu s-a întâmplat, practic, absolut nimic.

La începutul anului 2016, comisarul Corina Creţu a încercat să pună presiune pe autorităţile de la Bucureşti pentru a întreprinde demersurile necesare să înceapă studiile de fezabilitate şi să găsească amplasamentele unde ar fi trebuit, ridicate, construcţiile. Achimaş Cadariu, primul ministru al Sănătăţii din cabinetul Cioloş, ar fi intenţionat să-i atribuie printr-un memorandum Companiei Nationale de Investitii (C.N.I.) actualizarea studiilor de fezabilitate, gândindu-se că va fi o simplă formalitate. Nu numai că C.N.I., în domeniul sanitar, nu avea experienţă, dar termenele creionate în memorandum nu erau realiste.

Aşa s-a ajuns ca primii paşi hotărâţi pentru construirea acestor spitale să se facă abia la finele anului 2016. La presiunea comisarului Corina Creţu, s-au identificat câteva locaţii unde ar fi putut fi construite aceste unităţi, dar procedurile au fost complicate. La Cluj şi Craiova, de exemplu, a fost nevoie ca MApN să transfere la Ministerul Sănătăţii terenurile vizate iar, la Iaşi, marile discuţii s-au purtat cu administraţia locală a oraşului care avea alte planuri.

* Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătăţii, 6 decembrie 2016


Apoi, a trebuit să se îndeplinească o condiţie ex-ante care presupunea întocmirea unei hărţi cu nevoile medicale ale României, document pe care UE îl solicitase cu câţiva ani înainte.

Într-un final, Banca Europeana de Investitii (BEI) a semnat un acord de servicii de consiliere cu Ministerul Sănătăţii în valoare de 1,5 milioane de euro, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor în vederea construirii acestor trei spitale regionale, după ce proiectul a fost mutat de la C.N.I. Cele două părţi au prevăzut şi o asistenţă tehnică din partea BEI pentru reactualizarea studiilor de fezabilitate. Costul acestor servicii a fost în jur de 20 de milioane de euro.

În iarna lui 2016, PSD a câştigat alegerile promiţând, printre altele, că va construi aceste unităţi spitaliceşti în timp util.

Unde s-a împotmolit proiectul spitalelor regionale

Oficialii de la DG Regio au identificat, la solicitarea adevarul.ro, trei probleme din cauza cărora acest proiect a intrat într-un impas.

Prima se referă la definirea aspectelor tehnice. „Înainte să te apuci să construieşti un spital regional, trebuie să faci nişte alegeri. Unde vei construi acel spital? A luat multă vreme pentru ca cele trei municipalităţi, Iaşi, Cluj şi Craiova, să decidă amplasamentul fizic al spitalului. Apoi, este nevoie de alte alegeri tehnice, precum numărul de paturi“, au spus cei de la DG Regio.  

A doua problemă are legătură cu aspectele organizatorice din sistemul medical. A clădi un spital regional trebuie să fie o investiţie făcută în cadrul reformei sistemului de sănătate. Dacă tu construieşti un spital regional pentru anumite nevoi, în mod clar trebuie să ai în minte ce se întâmplă cu celelalte spitale locale mai mici. Nu este sustenabil să investeşti într-un spital mare şi să păstrezi toate celelalte spitale locale. „Trebuie să faci nişte alegeri şi să decizi ce specialităţi sunt păstrate şi unde se duc doctorii... Aceste lucruri au fost discutate cu autorităţile din România. Ce vom face cu alte structuri care există, cum le reorganizăm, ca să păstrăm sustenabilitatea sistemului? Este foarte scump să păstrezi un spital, aşa că trebuie să iei decizii importante care nu au fost luate încă“, au spus cei de la DG Regio.

„Pe hârtie, reforma sistemului sanitar există, dar dificultăţile apar atunci când trebuie să se ia decizii reale.“

Vittoria Alliata, DG Regio

A treia problemă: există o mare prăpastia financiară. Din studiile de fezabilitate care sunt făcute cu asistenţa BEI-ului, reiese că cele trei spitale vor fi mult mai scumpe decât au prevăzut, iniţial, autorităţile române. În consecinţă, fondurile europene care vin de la Comisie pentru cele trei spitale nu pot acoperi decât o mică parte din investiţie. „Pentru primele faze vorbim de 1,1 miliarde de euro şi, apoi, depinzând de celelalte investiţii care ar mai trebui să se facă şi de reorganizarea sistemului, suma poate ajunge la 1.5 miliarde de euro!“, au spus cei de la DG Regio.

„Înainte să ajungem la un acord, trebuie să vedem dacă România are mijloacele şi capacitatea necesară de a aloca restul de fonduri. Diferenţa este extrem de mare. Odată ce aceste sume vor fi consolidate în studiile de fezabilitate, putem ajuta autorităţile româneşti să găsească soluţii. Poate fi un împrumut de la BERD sau de la alte instituţii financiare. Soluţiile pot fi găsite, dar studiile de fezabilitate trebuie consolidate.“

Vittoria Alliata, DG Regio

În ianuarie 2018, premierul Viorica Dăncilă admitea că există întârzieri şi că urma ca, într-o lună, să primească o analiză de la ministerul de resort pentru a se rezolva toate obstacolele. 

„Am reuşit deblocarea situaţiei. În data de 13 iulie, la Iaşi, am prezentat draftul studiului de fezabilitate care va fi predat Ministerului în cursul lunii august iar cererea de finanţare va fi depusă în cursul lunii septembrie, la Bruxelles. 
 
În 26 iulie, am prezentat draftul de spital regional la Cluj. Studiul de fezabilitate va fi predat Ministerului în cursul lunii septembrie, iar în cursul lunii octombrie se va depune cererea de finanţare pentru acest spital. 
 
La Craiova, vom prezenta studiul de fezabilitate în cursul lunii septembrie, iar în luna decembrie vom depune cererea de finanţare pentru acest spital.“
 
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, 1 august 2018

Responsabilitatea coordonării documentaţiei tehnice cade în sarcina Ministerului Sănătăţii, care trebuie să colecteze toate informaţiile. Cu toate că au fost foarte multe deadline-uri pentru aceste studii de fezabilitate termenul limită cel mai important este cel pentru prezentarea proiectului în faţa Comisiei Europene iar poziţia oficială a Guvernului României a fost că le va trimite înainte de finalul anului.

Deşi Comisia Europeană admite că astfel de proiecte de infrastructură au nevoie de timp pentru a fi pregătite, timpul începe să se scurgă în defavoarea României astfel că, sistemul sanitar a ajuns o preocupare pentru oficialii de la Bruxelles.

„Dacă nu se va întâmpla acest lucru, ok, le putem primi la începutul anului viitor şi vom face în aşa fel încât să luăm aprobările, într-un final, pentru astfel de proiecte majore, dar ce este important este că e nevoie de timp pentru toată această muncă. Dacă se va întârzia, se poate compromite“, au mai spus oficialii de la DG Regio.

De ce a sărit costul spitalelor de la 300 de milioane de euro la 1,1 miliarde de euro?

În campania electorală pentru alegerile parlamentare, PSD a promis că, dacă va câştiga alegerile, va construi aceste spitale regionale şi că studiile de fezabilitate vor fi finalizate până la data de 1 iulie 2017. Numai că, peste două luni, se vor împlini doi ani de când România a bătut palma cu BEI pentru asistenţa tehnică pentru studiile de fezabilitate iar lucrurile par că bat pasul pe loc.

Spitalele regionale, în loc să servească pentru binele românilor, au ajuns armă politică. Neonorarea promisiunii din campanie a fost pasată de Liviu Dragnea pe umerii lui Sorin Grindeanu, atunci când PSD şi ALDE şi-au dat jos propriul guvern, în vara lui 2017. 

Liviu Dragnea, 15 iunie 2017


Comisia susţine, totuşi, că nu este o surpriză atât de mare această diferenţă de bani, întrucât astfel de proiecte au nevoie de timp pentru a fi închegate şi că de la voinţa politică şi până la calculele tehnice, pentru ca proiectul să ajungă la maturitate şi să fie implementat, e o cale lungă.  

Cu alte cuvinte, există posibilitatea ca finanţarea pentru proiectul celor trei spitale să fi fost estimată din start, greşit, în anul 2015. Până la urmă, în ultimii 35 de ani nu s-a mai construit, în România, niciun spital de stat care să deservească un număr atât de mare de pacienţi, iar experienţa românească în domeniu, după Revoluţie este nesemnificativă! Pe de altă parte, autorităţile româneşti sunt datoare cu câteva explicaţii. De ce nu a admis nimeni, din Guvern, această problemă în mod public şi cum de s-a ajuns la această sumă colosală, în condiţiile în care s-a anunţat că situaţia a fost deblocată?