Comisia Europeană propune noi taxe şi măsuri, inclusiv desfiinţarea companiilor de tip „căsuţă poştală“
0
Comisia Europeană urmează să propună noi taxe menite să ajute la rambursarea datoriei de 800 de miliarde de euro pe care o va emite pentru a reporni economia UE, scrie politico.com. Aşa-numitul pachet de „resurse proprii” va fi adoptat pe 22 decembrie.
La resurse proprii vor fi incluse venituri dintr-o taxă care va fi impusă celor mai mari 100 de companii din lume, din taxa pe carbon la frontierele UE şi din extinderea taxei de emisii la aviaţie şi transport maritim, anunţă Politico.
Suplimentar, Comisia va propune reprimarea paradisurilor fiscale şi închiderea companiilor tip ”căsuţă poştală”, notează cursdeguvernare.ro
Comisia vrea să strângă 15 miliarde euro/an
„Aceste iniţiative necesită acţiunea UE şi, prin urmare, constituie o bază adecvată pentru resursele proprii”, a scris Comisia într-un proiect de comunicare al acestor propuneri.
Resursele proprii – taxele colectate în numele UE – sunt esenţiale pentru planurile Comisiei de a rambursa datoria emite pentru a finanţa fondul masiv de redresare al blocului, care va alo0ca statelor membre un total de 800 de miliarde de euro în următorul cinci ani. Fără aceste noi taxe, guvernele vor trebui fie să îşi majoreze contribuţia la bugetul UE, fie să reducă programele UE existente, ambele perspective nepopulare pentru politicieni.
Proiectul Comisiei nu precizează câte venituri va încerca Comisia să obţină din aceste noi taxe, dar oficialii au declarat pentru Politico că Bruxelles-ul intenţionează să strângă aproximativ 15 miliarde de euro pe an.
Cele trei noi taxe ar trebui să înceapă să se aplice din 2023, cu condiţia ca toate cele 27 de ţări UE să aprobe propunerile Comisiei Europene.
Există însă lideri de state sau de guverne care evită să încredinţeze Comisiei mai multe puteri în domeniul creşterii veniturilor Bruxelles-ului. „Vom discuta, totuşi suntem reticenţi în privinţa asta. Trebuie să fim convinşi”, a spus un diplomat dintr-o aşa-zisă ţară ”frugală”.
Taxarea multinaţionalelor
Planurile Comisiei de a utiliza o parte din taxa globală aplicată multinaţionalelor ar putea complica acordul internaţional de reformare a normelor privind impozitul pe profit.
Taxa aplicată marilor companii face parte dintr-un acord global pe două direcţii pe care OECD l-a intermediat în toamnă pentru a se asigura că multinaţionalele şi giganţii din tehnologie plătesc cotizaţiile echitabile. Acordului OCDE stabileşte o rată minimă a impozitului pe profit de 15% pentru companiile cu venituri de peste 750 de milioane de euro. Liderii din ţările G20 au aprobat acordul fiscal global la sfârşitul lunii octombrie.
Proiectul de comunicare al Comisiei precizează că taxa pentru multinaţionale va fi introdusă după ce o „convenţie multilaterală” va fi negociată de factorii de decizie la nivel mondial. Proiectul de lege al UE pentru taxarea multinaţionalelor este aşteptat la sfârşitul lunii iulie 2022, dar există şi europeni sceptici că se poate face asta.
„Atâta timp cât obiectivul global nu a fost atins, cred că este inutil să vorbim despre posibilitatea redistribuirii unor venituri încă ipotetice”, afirmă un oficial de rang înalt al Ministerului de Finanţe francez.
Există şi întrebări cu privire la cât de multe venituri ar genera pentru UE această taxa. Acordul OECD urmăreşte realocarea de 125 de miliarde de dolari din profituri reziduale la nivel mondial, dintre care doar o parte vor ajunge în UE. „Dacă iei o sumă mică dintr-o sumă mică, nu se adună prea mult”, afirmă Paul Tang, social-democrat olandez care conduce subcomisia pentru impozite a Parlamentului European.
”Schimbarea termenilor unui acord global încă disputat s-ar putea dovedi, de asemenea, complicată”, a adăugat el. „Avem nevoie de o sursă stabilă de resurse proprii.”
Nici celelalte două opţiuni nu sunt lipsite de critici. Comisia va propune ca o cotă – încă de stabilit – din veniturile încasate de statele membre din licitarea permiselor de emisie să fie transferată la bugetul UE.
Riscurile taxării emisiilor de carbon
Având în vedere planurile de extindere a pieţei de carbon a UE la transport maritim şi aviaţie, creând în acelaşi timp o piaţă nouă pentru încălzire şi combustibili de transport şi luând în considerare recenta creştere a preţurilor carbonului, veniturile din vânzarea de permise de emisie sunt de aşteptat să crească la câteva sute de miliarde de euro pe an până în 2050, conform unor estimări.
Dar transferarea unei părţi din aceşti bani de la bugetele naţionale la bugetul UE ar afecta veniturile statelor membre într-un moment când investiţiile publice sunt atât de necesare.
„Se obţine de fapt o anumită redistribuire către ţările cu industrii mai puţin intensive în CO2 … beneficiarii sunt ţări precum Franţa, cu energie nucleară, mai degrabă decât cele care se bazează pe energii fosile. Rezultatul va fi că vor exista ţări care pierd; Polonia va fi probabil cel mai mare învins”, a spus Clemens Fuest, preşedintele Institutului Ifo de Cercetare Economică din München.
Bruxelles-ul este conştient de acest risc şi de aceea propune un plafon al contribuţiilor încasate de la ţări cu venituri mai mici dar cu intensitate mare de carbon şi o contribuţie minimă pentru ţările cu emisii scăzute de carbon, până în 2030.
„Acest lucru va evita ca unele state membre să contribuie disproporţionat la bugetul UE în comparaţie cu dimensiunea economiei lor şi asigură o contribuţie justă din partea tuturor”, a scris Comisia în proiectul de comunicare.
UE va impune desfiinţarea companiilor de tip ”căsuţă poştală”
Alte două măsuri fiscale vor apărea miercuri alături de pachetul de resurse proprii, dar fără legătură cu acesta. Aceste decizii urmăresc să reprime paradisurile fiscale dar şi companiile care folosesc trucuri contabile pentru a evita să plătească cote echitabile din profituri.
Elementul cel mai important pentru Bruxelles este să implementeze cota minimă de impozitare pe corporaţii de 15%, ca parte a acordului OCDE. Iniţiativa are deja susţinerea politică a tuturor celor 27 de capitale, dar unii oficiali ai BCE au temeri cu privire la poziţiile Estoniei şi Ungariei, care s-au numărat printre ultimele care au rezistat acordul OCDE.
Budapesta ar putea bloca iniţiativa ca răzbunare pentru faptul că nu i se aprobă de către Comisie banii alocaţi din fondul de recuperare. Iar la Tallinn se manifestă precauţie cu privire la modul în care revizuirea fiscală globală îi va complica codul fiscal. Iniţiativele fiscale europene au nevoie de unanimitate înainte de a deveni lege în UE.
Cea de-a doua iniţiativă va pune sub lupă companiile de tip ”căsuţă poştală” utilizate ca mijloc de a obţine scutiri fiscale. Iniţiativa va impune autorităţilor fiscale naţionale să verifice acest tip de companii pentru a se asigura că au activitate economică. Dacă nu, autorităţile fiscale naţionale vor trebui să le desfiinţeze.