Comisia Europeană: Economia României va scădea cu 6% în 2020. Ce trebuie să facă autorităţile pentru a evita creşterea costurilor de finanţare

Comisia Europeană a publicat marţi previziunile economică de vară, în care prognozează pentru România o contracţie de 6% din PIB în 2020.

Economia românească a dat semne de rezilienţă în primul trimestru al anului. PIB-ul real a crescut cu 2,4% de la an la an (0,3% trimestrial), susţinut în principal de consumul privat şi acumularea. Formarea brută de capital fix a continuat să crească, deşi într-un ritm semnificativ mai lent decât în 2019. Exporturile nete au avut un impact negativ asupra creşterii, pe măsură ce exporturile au scăzut din cauza scăderii cererii externe. 

Datorită blocajului declanşat de pandemia COVID-19, se estimează că PIB-ul va înregistra o scădere accentuată în al doilea trimestru al anului. Consumul privat este de aşteptat să scadă ca urmare a restricţiilor de circulaţie, precum şi a veniturilor mai mici. Incertitudinea va avea un impact semnificativ asupra deciziilor de investiţii în acest an, în timp ce activitatea de construcţie ar putea oferi o oarecare compensare. Activitatea economică redusă a principalilor parteneri comerciali ai României va avea un impact semnificativ asupra exporturilor.

Per total, după ce a scăzut brusc în prima jumătate a anului 2020, se prevede că activitatea economică va avea un avânt în a doua jumătate, întrucât restricţiile sunt treptat ridicate. PIB-ul real se va contracta cu 6% în 2020 şi apoi va reveni la o creştere de 4% în 2021.

Un al doilea val de infecţii în România sau într-o ţară care este principal partener comercial ar putea întârzia recuperarea economică. În plus, un factor important este modul în care autorităţile abordează îngrijorările privind traiectoria fiscală anterioară crizei COVID-19. Dacă aceasta nu va fi abordată, poate în cele din urmă să slăbească încrederea investitorilor, să crească costurile de finanţare, iar creşterea economică să fie mai mică.

Scăderea accentuată a preţurilor la energie, precum şi cererea agregată scăzută urmează să reducă presiunile inflaţioniste în 2020, compensând o creştere preconizată a preţurilor la produsele alimentare, ca urmare a întreruperilor lanţului de aprovizionare şi ca urmare a unei secete. Inflaţia a scăzut de la 4% în decembrie 2019 la aproximativ 1,8% în mai 2020 şi este prevăzută să fie în medie 2,5% pe parcursul întregului an. Se preconizează că va ajunge la un ritm de 2,8% în 2021, susţinută de o redresare a cererii.