Câteva explicaţii despre ROBOR: cum se calculează şi cât de tare poate fi influenţat de amestecul politicului în economie

Câteva explicaţii despre ROBOR: cum se calculează şi cât de tare poate fi influenţat de amestecul politicului în economie

ROBOR este un indice care se calculează printr-o formulă nu foarte complicată, clar stabilită, sub monitorizarea  Băncii Naţionale a României (BNR) şi calculată cu ajutorul companiei de informaţii financiare Thomson Reuters (companie care există din 1851 şi care calculează inclusiv dobânzi de referinţă LIBOR şi EURIBOR, folosite la nivel mondial), explică Banca Transilvania.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai exact, ROBOR-ul se calculează zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor de rata de dobândă pentru lei, utilizate de zece bănci mari din România, fiind rata de dobândă la care o bancă împrumută lichiditate altor bănci. Din calcul se exclud extremele (cea mai mare şi cea mai mică rată a dobânzii) pentru a fi cât se poate de relevant acest indice. Astfel putem spune despre ROBOR că este un preţ al banilor în termen de dobândă – un fel de referinţă – adică un reper al costului banilor pentru o monedă locală. 
  
 Indicele ROBOR se formează în funcţie de cererea şi oferta de lichidităţi pe piaţă monetară, pentru diferite perioade de timp, fiind influenţat de o serie de factori, printre care menţionăm inflaţia şi aşteptările inflaţioniste, percepţia de risc investiţional, condiţiile de lichiditate la momentul respectiv etc. 
  
„Da – ştim, poate sună complicat. Însă este important să ştii că ROBOR se determină foarte transparent, reprezintă un preţ al banilor şi un reper al evoluţiei ratelor dobânzilor din piaţă bancară, fiind calculat şi publicat atât pe platformă Thomson Reuters, cât şi pe site-ul BNR, într-un mod clar stabilit şi urmărit de către instituţii financiare locale/internaţionale, de către autorităţi. ROBOR-ul este anunţat de BNR zilnic pe site-ul: https://www.curs-valutar-bnr.ro/robor”, explică Banca Transilvania. 
  
 Dacă ROBOR creşte, este un semnal că şi ratele de dobândă pentru clienţii finali (la depozite şi la credite) vor creşte, iar dacă ROBOR scade este un semnal că raţele de dobândă vor scădea. 
  
 Sus, jos, sus, jos…. 
  
 De-a lungul timpului, au fost perioade în care ROBOR a scăzut şi perioade în care ROBOR a crescut. 
  
 În graficul de mai jos puteţi vedea o evoluţie din ultimii 10 ani a ROBOR-ului, a inflaţiei şi a randamentului bancar (Return on Equity sau ROE): 

 De exemplu, în ultimii 10 ani, cel mai mare ROBOR la 3 luni a fost în Martie 2009, când s-a înregistrat o rată de 18.3%. Minimul a fost în martie 2016 cu o rată de 0,8%. Aceste exemple ne arată că ROBOR este o rată de dobândă vie, care se mişcă în permanenţă. 
  
 Practic, ROBOR fluctuează în funcţie de condiţiile economice, de rata inflaţiei şi banii disponibili în piaţa bancară. Băncile nu au niciun interes să influenţeze ROBOR-ul tocmai pentru că acesta reflectă un cost atât pentru credite, cât şi pentru depozite. Astfel, dacă ROBOR creşte, cresc veniturile unei bănci, însă cresc şi costurile pentru bănci, pentru că atunci băncile se vor finanţa mai scump în pieţele financiare sau prin depozite atrase de la clienţii săi. 
  
 De ce sunt dobânzile la credite legate de ROBOR? 
  
 E simplu – a fost decizia Statului Român, care în 2010 a legiferat prin Ordonanţa de Urgenţă 50 (OUG 50) condiţiile în care se pot acordă credite. Astfel, Statul (în urma unei Directive Europene) a decis că se pot acorda credite fie cu rată de dobândă fixă, fie cu rata dobânzii corelată la un indice de referinţă. S-a ales acest indice de referinţă (ROBOR) deoarece este o practică folosită la nivel internaţional, în plus stabilirea acestuia se face transparent. Prin această Ordonanţă, Statul a decis să protejeze populaţia de eventuale creşteri ale ratelor dobânzilor la credite care vin în urmă unor decizii unilaterale ale băncilor. 
  
Astfel, acum (în baza obligativităţii din lege) contractele de credit, în lei, cu dobândă variabilă, menţionează o dobândă compusă din ROBOR + o marjă fixă a băncii. În acest fel, pentru o bancă, ROBOR este costul materiei prime, iar marja este câştigul din care se acoperă costurile (chirii, consumabile, ATM-uri, software, salarii etc.) şi eventual profitul. 
  
De altfel, după cum se poate observa în graficul de mai sus, nu se poate stabili o relaţie direct proporţională între rentabilitatea capitalurilor băncilor şi nivelul ROBOR în perioadă 2008-2018. 
  
 Pentru că rezultatul sectorului bancar depinde de o serie de factori care influenţează atât veniturile, cât şi cheltuielile, printre care menţionăm dinamică creditării, nivelul ratei creditelor neperformante, investiţiile în digitalizare etc. 
  
 Ştie cineva în ce direcţie va merge ROBOR? 
  
„BT şi băncile, în general, lucrează cu cei mai buni economişti şi analişti, însă nimeni nu poate prezice cu exactitate ce nivel va avea o rată de dobândă medie (ROBOR sau EURIBOR) la un moment dat, pentru că această depinde de o mulţime de factori greu de prezis / măsurat sau influenţat. Inclusiv intervenţiile Statului în economie sau deciziile de politică economică şi fiscală influenţează radical evoluţia ROBOR, alături de inflaţie sau evoluţiile externe”, conchide Banca Transilvania.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările