Care este cel mai ieftin mod de a-ţi încălzi locuinţa

Proprietarii caselor şi vilelor se orientează de cele mai multe ori asupra combustibililor clasici, precum lemnul de foc sau peleţii, energia electrică sau pompele de căldură şi gazele naturale.

În cele ce urmează, cu ajutorul specialiştilor, vom lua rând pe rând aceşti combustibili, prezentând atât avantajele, cât şi dezavantajele fiecăruia, iar în final costurile pentru încălzirea pentru o lună de iarnă cu fiecare dintre variantele de mai sus.

Centrale pe lemne

Centrala pe lemne este prima alegere pentru cei care nu au acces la gaze, dar şi o bună soluţie pentru încălzire ca alternativa modernă, practică, ecologică şi eficientă la soba cu lemne. Dezavantajul major al acestei modalităţi de încălzire este că, în cazul în care nu aveţi o centrală extrem de performantă (care este şi foarte scumpă, depăşind 8.000 – 10.000 de lei), va fi nevoie de supraveghere şi alimentare frecventă. În plus, randamentul centralei depinde foarte tare de calitatea şi umiditatea lemnului, fiind nevoie şi de o cameră tehnică şi de un spaţiu de depozitare a lemnelor de foc.

Centrala termică pe gaz

Centralele termice pe gaz oferă cel mai bun raport între consum şi usurinţa exploatării. Dezavantajele sunt date de creşterea constantă a preţului gazelor şi de costurile destul de mari de branşare la reţeaua de gaze. 

Pompa de căldură

Vânzările de pompe de căldură au luat amploare în ultimul timp, pe de o parte datorită consumului scăzut de energie electrică.

Pompa de căldură extrage căldura din pământ, apă sau aer, iar apoi, cu ajutorul unui compresor montat în interior, agentul frigorific se încălzeşte la o temperatură de circa 35 – 40 de grade Celsius. Dezavantajele sunt date de costurile echipamentelor, care sunt foarte mari în comparaţie cu pompa propriu zisă de căldură.

Centrale electrice

Centralele termice alimentate din reţeaua electrica sunt bune pentru locuinţe medii şi mici sau case de vacanţă.

Dezavantajele sunt date de costul mare al energiei electrice şi de faptul că, în cazul unei locuinţe ceva mai mari este nevoie de branşament trifazat. „În plus, centrala electrică are pierderi foarte mari, pentru că ea încălzeşte apa, dar până la calorifere sunt pierderi foarte mari”, a declarat pentru „Adevărul” Dan Tudose, general manager P PLUS 2002 SRL şi e-acumulatori.ro.

Sistemul de încălzire perfect

Ideal pentru confortul corpului uman ar fi încălzirea aerului de jos în sus, adică încălzirea prin pardoseală sau din lateral, adică sistemul clasic de încălzire cu centrală şi calorifere.

Pe de altă parte, cu cât locuinţa este mai bine izolată, cu atât se va folosi mai puţină energie pentru încălzirea ei.

În lipsa unei izolări eficiente, oricât de mult se va încălzi locuinţa, se va răci destul de repede din cauza pierderilor de căldură prin pereţi (circa 40%), prin ferestre (circa 20%), prin acoperiş (15%), uşi şi balcoane şi chiar podea.

Pereţii constituie cea mai mare sursă de pierdere a căldurii, deoarece reprezintă cea mai mare zonă în contact cu aerul rece de afară. Izolarea pereţilor exteriori şi a podului (unde este cazul) reprezintă cea mai bună investiţie energetică.

Ferestrele sunt nişte găuri termice într-o casă, risipind căldura. Este bine să investiţi încă de la început în ferestre de calitate.

Care este cea mai ieftină sursă de energie termică

Specialiştii de la e-acumulatori au calculat pentru „Adevărul” costurile cu încălzirea, luând exemplu o locuinţă de 100 mp, izolată mediu cu polistiren şi geamuri termopan, care are şase calorifere şi o centrală. Calculele au fost făcute pentru o lună de iarnă, unde temperatura nu scade mai mult de -10 grade Celsius.

„Astfel, în cazul folosirii unei centrale pe peleţi, la un consum mediu de 2 saci de peleţi pe zi (aproximativ 18 lei/sac), costul cu încălzirea pentru întreaga lună ar fi de 1.080 de lei.

O casă de 100 mp consumă aproximativ 2-2,5 mc/lună de iarnă, la un preţ de 430-450 lei/mc, respectiv 860 – 1.125 lei/lună. Dezavantajul este că trebuie să supraveghezi şi alimentezi constant centrala. De asemenea, calitatea materialului lemnos nu este constantă, umiditatea afectează randamentul sistemului.

În cazul unei centrale care funcţionează cu gaze naturale, consumul mediu pe zi este de circa 12 mc, adică 120kwh/zi (din gaze naturale), respectiv 15,36 lei/zi, adică 460,8 lei/lună de iarnă.

 Consumul unei pompe de căldură prin pardoseală, la nivelul întregii locuinţe de 100 mp este de 950 lei/lună, suma fiind de cel puţin două ori mai mare în cazul încălzirii cu centrala electrică”, a declarat pentru „Adevărul”, Dan Tudose, manager şi acţionar majoritar e-acumulatori.ro. 

Specialistul recomandă folosirea resurselor regenerative, precum fotovoltaicele, argumentând că reduc consumul de energie electrică în timpul iernii cu circa 20%, dar costurile pe an la plata facturilor sunt foarte reduse.

„Recomandăm resurse regenerative, cum sunt fotovoltaicele, care ar complementa cu circa 20% consumul de energie electrică clasic în puterea iernii. În celelalte anotimpuri, fotovoltaicele produc în surplus, acest surplus fiind furnizat în reţea. Astfel, pe întreg anul, costurile cu factura de energie electrică sunt infime”, a adăugat Tudose.

La rândul său, Cătălin Drăguleanu, director Ariston Thermo Romania a explicat pentru „Adevărul” că în cazul unei locuinţe cu o suprafaţă de aproximativ 70 mp, costul lunar al încălzirii cu o centrală termică pe gaz în condensare de 24 kW este de circa 300 lei, cu TVA inclus, „luând în calcul preţul mediu din piaţă al unui kWh, la o temperatură ambientală interioară de 22 grade” .

„Acesta e un cost mediu, calculat pentru un apartament de bloc de cca 3 camere, cu o suprafata medie de 70 mp (media locuinţelor din România) însă sunt multe variabile care trebuie luate în calcul şi care duc la diferenţe de cost: tipul construcţiei, zona în care se află amplasată, tipul de încălzire (în pardoseală, calorifere, etc), furnizorul de gaz, stilul de viaţă (temperatura la care e reglat termostatul), etc”, a completat Drăguleanu.