Bugetul României în 2019: deficit mai mare, mai mulţi bani pentru pensii, venituri slabe

Bugetul României din anul 2019 a fost caracterizat în special de adâncirea deficitului de la 2,8% din PIB în 2018 la 4,6% din PIB, din cauză că fostul Guvern a supraestimat veniturile, a majorat salarii, a cheltuit sume suplimentare cu pensile şi alocaţiile şi a atras puţine fonduri europene, arată execuţia bugetară pe anul 2019 publicată marţi de Ministerul Finanţelor.

Pe baza datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB). Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar cu 1,8 puncte procentuale in PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Veniturile bugetului

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 miliarde lei, în creştere nominală cu 8,8% faţă de nivelul înregistrat în anul 2018. În raport cu programul iniţial al veniturilor bugetare potrivit legilor bugetare anuale aprobate pentru anul 2019, s-au înregistrat încasări mai reduse cu 21,5 miliarde lei (grad de realizare de 93,7%), din care 8,4 miliarde lei corespund sumelor primite de la UE, 6,1 miliarde lei veniturilor fiscale, 5,8 miliarde lei încasărilor din contribuţii sociale, iar 1,2 miliarde lei veniturilor nefiscale.

Totuşi, exprimate ca pondere în PIB, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală (0,1 puncte procentuale) de la 31,0% din PIB 2018 la 30,9% din PIB în 2019. În structura încasărilor, se constată că reducerea cu 0,1 puncte procentuale din PIB a fost determinată în principal de reducerea veniturilor nefiscale (0,3 puncte procentuale) şi a sumelor de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate (0,4 puncte procentuale) în timp ce veniturile fiscale s-au menţinut la 15% din PIB în anul 2019, iar veniturile din contribuţii sociale au crescut cu 0,4 puncte procentuale din PIB.

Veniturile din impozitul pe profit au înregistrat 17,72 miliarde lei în anul 2019 şi prezintă o creştere nominală de 13,2% faţă de anul 2018, în principal, ca urmare a avansului cu 70% a încasărilor din impozitul de profit datorat de băncile comerciale.

Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 23,20 miliarde lei în anul 2019 şi prezintă o creştere nominală de 2,3% faţă de anul 2018 (însă o scădere a ponderii în PIB de la 2,4% în 2018 la 2,2% în anul 2019).

Încasările din contribuţii sociale au înregistrat 111,47 miliarde lei în anul 2019 şi prezintă o creştere de 13,6% faţă de anul 2018 (10,3% în PIB în anul 2018 la 10,7% în anul 2019).

Veniturile din accize au fost în sumă de 31,46 miliarde lei în anul 2019, prezentând o creştere de 10,3% faţă de încasările înregistrate în anul 2018.

Încasările din TVA au înregistrat 65,42 miliarde lei în anul 2019 şi o creştere nominală de 9,7% faţă cele înregistrate în de anul 2018.

Veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor au înregistrat o scădere de 0,27 miliarde lei faţă de anul 2018, în condiţiile în care în anul 2019 au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenţi în sumă de 3,0 miliarde lei (în anul 2018 au fost restituiţi 1,6 miliarde lei).

Veniturile nefiscale au fost de 27,09 miliarde lei în 2019 în scădere cu 0,4% faţă de încasările înregistrate în anul precedent.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 25,32 miliarde lei în anul 2019 (2,4% din PIB), într-o uşoară creştere faţă de 2018 dacă nu se includ în bază rambursări de 3,8 miliarde lei din retrospective , dar cu aproximativ 0,8 puncte procentuale din PIB sub nivelul estimat la bugetul iniţial.

Cheltuielile bugetului

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 369,43 miliarde lei (35,5% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 14,7% faţă de anul precedent, gradul de realizare al acestora fiind de 99,6% faţă de programul iniţial. Cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,7 puncte procentuale de la 33,8% din PIB 2018 la 35,5% din PIB în 2019.

Expansiunea cheltuielilor bugetare este explicată de majorarea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal cu 0,8 puncte procentuale, a cheltuielilor de asistenţă socială cu 0,4 puncte procentuale, a cheltuielilor de investiţii cu 0,6 puncte procentuale şi a cheltuielilor de bunuri şi servicii cu 0,4 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au însumat 102,34 miliarde lei, în creştere cu 18,8% comparativ cu 2018, fiind realizate în proporţie de 100%. Exprimate ca pondere în PIB cheltuielile de personal au crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 9% în 2018 la 9,8% în 2019.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 52,78 miliarde lei, în creştere cu 18,3% faţă de anul precedent. Depăşirea acestor cheltuieli faţă de estimarea prevăzută la bugetul iniţial cu 4 miliarde lei a fost determinată, în special, pentru asigurarea plăţilor medicamentelor, precum şi pentru plata facturilor restante din administraţia publică locală.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,15 miliarde lei, înregistrând o diminuare de 6,1% comparativ cu anul 2018, fiind totodată cu 1,26 miliarde lei sub valoarea prevăzută la construcţia bugetului iniţial pe anul 2019.

Cheltuielile cu subvenţiile au însumat 7,11 miliarde lei, menţinându-se, ca pondere în PIB, la nivelul anului 2018 (0,7% din PIB).

Cheltuielile cu asistenţa socială au înregistrat 114,74 miliarde lei în anul 2019 şi prezintă o creştere nominală de 13,2% comparativ cu anul 2018. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială comparativ cu anul precedent a fost influenţată în principal de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018 (la 1.100 lei) şi cu 15% de la 1 septembrie 2019 (la 1.265 lei), de creşterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 1 iulie 2018 şi 1 septembrie 2019 (de la 520 lei la 640 lei şi ulterior la 704 lei), precum şi de majorarea alocaţiilor pentru copii. Faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2019, cheltuielile cu asistenţa socială (pensii, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii persoane cu handicap, indemnizaţii pentru persoanele aflate în concediu pentru creşterea copilului etc) au fost cu 5,2 miliarde lei mai mari.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au însumat 43,61 miliarde lei (4,2% din PIB) şi prezintă o creştere de 27,4% faţă cele înregistrate în anul 2018. La această evoluţie au contribuit în principal plata facturilor emise în ultimele două luni ale anului (16,8 miliarde lei în noiembrie şi decembrie, reprezentând 38,5% din investiţiile anuale) în contul lucrărilor deja efectuate de mediul de afaceri pentru ordonatorii de credite din administraţia centrală şi locală. De asemenea, aceste plăţi au condus la depăşirea prevederilor bugetare iniţiale pentru anul 2019 cu 4,95 miliarde lei la categoria cheltuielilor de capital.

În schimb cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 27,99 miliarde lei şi cu 10,43 miliarde lei mai reduse decât prevederile bugetare iniţiale pe anul 2019. Altfel, neimplementarea acestor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile s-a reflectat şi pe partea de venituri în nerealizarea sumelor rambursate de la Uniunea Europeană de 0,8 puncte procentuale din PIB.

Deteriorarea amplă a deficitului bugetului general consolidat în anul 2019 faţă de ţinta de 2,76% din PIB a fost determinată de majorarea programată a unor categorii de cheltuieli potrivit prevederilor legilor bugetare anuale aprobate la începutul anului 2019 fără acoperire în creşterea corespunzătoare a veniturilor bugetare sau economii substanţiale realizate la alte categorii de cheltuieli.

În raport cu prevederile iniţiale ale legilor bugetare anuale pentru anul 2019, se constată că avansul semnificativ al cheltuielilor bugetare programate de 2,5 puncte procentuale din PIB (de la 33,8% în 2018 la 36,3% din PIB anul trecut) îndreptat cu precădere către majorarea cheltuielilor de investiţii (1,29 puncte procentuale conducând la 4,89% din PIB în anul 2019) şi majorarea cheltuielilor de personal (1,0 puncte procentuale la 10% din PIB în anul 2019) a fost proiectat să fie acoperit de creşterea amplă a veniturilor bugetare (2,5 puncte procentuale din PIB, de la 31,0% în 2018 la 33,5% din PIB anul 2019) din surse cu un grad ridicat de incertitudine. În aceste condiţii, creşterea prognozată a veniturilor bugetare prin îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale (0,9 puncte procentuale), avansul încasărilor din contribuţii de asigurări sociale (1,2 puncte procentuale) şi al sumelor de la Uniunea Europeană (0,4 puncte procentuale) nu s-a materializat într-o proporţie covârşitoare.

De ce a crescut deficitul

Faţă de ţinta stabilită prin ultima rectificare bugetară la 4,4% din PIB, principalele aspecte care au determinat depăşirea nivelului deficitului bugetului general consolidat cu 0,2 puncte procentuale din PIB sunt:

nerealizarea unor încasări de 1,3 miliarde lei reprezentând dividende suplimentare de la societăţi şi companii naţionale potrivit OUG nr. 114/2018, a căror plată ar fi afectat semnificativ capacitatea acestor companii de a realiza investiţii.

plata din fondul de rezervă bugetară a sumei de 0,91 miliarde lei pentru stingerea obligaţiilor financiare rezultate din hotărârea arbitrală pronunţată de Curtea de Arbitraj Internaţională a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii în Dosarul arbitral nr. ARB/05/20, şi evitarea apariţiei unor blocaje financiare.

accelerarea semnificativă în luna decembrie a plăţilor de facturi înregistrate de către unităţile administrativ-teritoriale reprezentând cheltuieli de capital şi de funcţionare, cu mult peste dinamica înregistrată în decembrie 2018 sau faţă de media înregistrată în perioada ianuarie - noiembrie 2019.

Astfel, datele operative indică un impact al plăţilor suplimentare realizate de către unităţile administrativ-teritoriale asupra deficitului bugetar de 1,3 miliarde lei în luna decembrie.