ANAT: Deşi turismul şi-a pus mari speranţe în granturile pentru capital de lucru, vor fi foarte puţini beneficiari. Este nevoie de măsuri reparatorii

ANAT: Deşi turismul şi-a pus mari speranţe în granturile
pentru capital de lucru, vor fi foarte puţini beneficiari. Este nevoie de măsuri reparatorii

Dumitru Luca, Preşedintele ANAT

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) afirmă că, deşi întreaga industrie şi-a pus mari speranţe în granturile pentru capital de lucru, vor fi foarte puţini beneficiari şi este nevoie de măsuri reparatorii.

Ştiri pe aceeaşi temă

ANAT atenţionează că în cazul agenţiilor de turism, unde există mai multe modalităţi de evidenţiere a cifrei de afaceri, stabilirea unui unic criteriu de calcul pentru acordarea granturilor de lucru devine inechitabilă. Peste 90% dintre agenţiile de turism evidenţiază cifra de afaceri la valoarea marjei şi nu la valoarea totală a rulajului realizat într-un exerciţiu financiar.

„ANAT salută propunerea înaintată de Federaţia Industriei Hoteliere (FIHR) şi de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), de a merge pe o schemă de ajutor care să acopere un procent de 20% din diferenţa între cifra de afaceri realizată în 2019 şi cea realizată în 2020. Pentru comparaţie, pentru o valoare facturată de 1000 de lei, înregistrată de marea majoritate a companiilor drept cifră de afaceri, agenţiile de turism înregistrează ca şi cifra de afaceri o medie de 70 de lei. În mod corespunzător, spre exemplu, un ajutor de 20% raportat la cifra de afaceri, înseamnă pentru vasta majoritate a companiilor din economie un aport de 200 de lei, în timp ce pentru agenţii acesta se traduce printr-o sumă de numai 14 lei, de 14 ori mai puţin!”, declară Dumitru Luca, preşedintele ANAT – asociaţie profesional-patronală care deţine, la ora actuală, preşedinţia Alianţei pentru Turism (APT).

ANAT mai precizează că în cazul agenţiilor de turism, ponderea costurilor cu forţa de muncă este dublă faţă de cea din hotelărie şi alimentaţia publică (în medie, depăşind 60% din totalul cheltuielilor), ceea ce face ca impactul social al luării sau neluării la timp al oricărei măsuri de sprijin economic, să fie sensibil mai mare. Prin urmare, ANAT doreşte să vină în completarea propunerii înaintate de colegii din industria turismului, cu adăugarea unui al doilea criteriu legat fie de contributivitate, fie de accesul la granturile pentru capital de lucru oferite in baza OUG 130/2020.

În vederea elaborării unui model de calcul pentru o schemă de ajutor de stat personalizată pentru agenţiile de turism, ANAT înaintează propunerea acordării unui sprijin care să reprezinte între 20 şi 35% din diferenţa dintre cifra de afaceri realizată în 2019 şi cifra de afaceri realizată în 2020, compusă dintr-un procent fix de 20% şi unul variabil, calculat după cum urmează:

15% din diferenţa dintre cifra de afaceri realizată în 2019 şi cifra de afaceri realizată în 2020 pentru cei care nu au reuşit să acceseze granturile pentru capital de lucru. Subliniem că valoarea rezultată prin aplicarea acestui procent înseamnă mai puţin de jumătate din valoarea grantului pe care l-ar fi putut accesa.

Un procent reprezentând ponderea impozitelor totale plătite pentru anul 2019, dar nu mai mult de 10% din diferenţa dintre cifra de afaceri realizată în 2019 şi cifra de afaceri realizată în 2020.

Astfel, suma cumulată ar ajunge la cel mult 35% din diferenţa dintre cifra de afaceri realizată în 2019 şi cea realizată în 2020, adică maximum la nivelul granturilor pentru capital de lucru conform OUG 130 (15% din cifra de afaceri pe 2019), în condiţiile în care estimăm la nivelul anului 2020 o scădere a cifrei de afaceri totale a agenţiilor de minimum 60%.

Din datele pe care le deţine ANAT, pentru anul 2019, agenţiile de turism au raportat la ANAF o cifra de afaceri totală de circa 500 milioane de euro (rulajul efectiv fiind de circa 4,3 miliarde euro).

Pornind de la estimarea unei scăderi de circa 60% pentru anul 2020 şi având în vedere plafonarea ajutoarelor de stat posibil de acordat unei singure întreprinderi la 800 de mii de euro, rezultă că impactul bugetat (valoarea ajutorului solicitat de către agenţiile de turism) se situează undeva între 50 şi 70 de milioane de euro, adică cel mult la 20% din volumul fondurilor alocate pentru Măsura 2 – granturi pentru capital de lucru, sumă ce ar putea fi, în mare parte, acoperită, prin realocarea fondurilor neconsumate la Măsura 1 – microgranturi, conform OUG 130.

Cu această sumă, se pot crea premisele relansării unei ramuri-cheie a industriei ospitalităţii, de care depinde îndeosebi incoming-ul, dar şi o serie întreagă de alte profesii şi activiăţi conexe, oferindu-se şanse egale de relansare a celor peste 2000 întreprinderi din acest domeniu, în condiţiile în care, la nivel internaţional prognozele de revenire sunt revizuite în sens negativ.

IATA (International Air Transport Association) indica, în prognoza transmisă pentru luna octombrie, o revenire uşor întârziată faţă de estimările făcute în luna iulie. Dacă în termeni de trafic, IATA spera ca revenirea la volumele din 2019 să se facă undeva în 2023, în termeni de pasageri, acest lucru nu va fi posibil mai devreme de 2024. Prognozele cele mai pesimiste arată că volume similare anului 2019 ar fi posibile abia peste 10 ani. În cazul Europei, revenirea ar putea fi chiar mai lentă, în 2025. Pentru referinţă, anexăm prezentei adrese şi prognoza IATA pentru luna octombrie. Datele emise de IATA sunt susţinute şi de studiul efectuat de compania americană de consultanţă în management McKinsey, care arată că revenirea la volumele din 2019 nu va fi posibilă înainte de 2023 pentru turismul intern şi înainte de 2024 pentru turismul de afaceri. Un ajutor acordat acum acestei industrii poate asigura minimele premise ale supravieţuirii companiilor până în 2023, salvând astfel mii de locuri de muncă şi un aport deloc neglijabil la bugetul statului din taxele şi impozitele plătite.

Deşi întreaga industrie şi-a pus mari speranţe în Măsura 2 – granturile pentru capital de lucru, din primele date reiese faptul că vor fi foarte puţini beneficiari care vor primi finanţare, prin urmare impactul în economie nu va fi cel aşteptat, în situaţia în care Guvernul nu va suplimenta fondurile. Numeroasele modificări aduse la OUG 130/2020 şi includerea multor coduri CAEN care nu fac parte din categoriile cele mai afectate a dus la scăderea dramatică a şanselor agenţiilor de turism să acceseze aceste fonduri. De asemenea, ANAT consideră profund inechitabil principiul de alocare a fondurilor „primul venit, primul servit”, mai ales în situaţia în care platforma în care s-au făcut aplicaţiile a avut numeroase sincope care au făcut greoaie sau, pe alocuri imposibilă, înregistrarea cererilor.

ANAT, alături de celelalte organizaţii membre APT, trage un semnal de alarmă privind programul de înscrieri pentru IMM-uri la alocarea grant-urilor pentru capital de lucru, care a demarat pe 22 octombrie, la orele 10.00. Există multe suspiciuni cu privire la accesul unor aplicanţi la conţinutul şi forma cererii înainte de deschiderea oficială a aplicaţiei, în condiţiile în care nici tutorialul transmis nu cuprindea toate informaţiile necesare. O posibilă variantă este alocarea unor fonduri semnificativ mai mari pentru a satisface întreaga cerere, altfel se introduce suplimentar o concurenţă nedreaptă între companiile care au fost mai „repede de mână” şi celelalte, ceea ce duce la distorsionare inacceptabilă a industriei turismului. 

ANAT subliniază faptul că, deşi lăudabilă, Măsura 3 – granturi pentru investiţii, este inoportună în cazul agenţiilor de turism. Situaţia este atât de gravă, încât nicio companie din acest domeniu nu se poate gândi la investiţii, în condiţiile în care presiunea pe fluxurile de numerar impune, mai degrabă, vânzarea unor active!

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările