ANALIZĂ România economică riscă să se prăbuşească precum un castel de nisip. Ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi şi cu recesiune severă

ANALIZĂ România economică riscă să se prăbuşească precum un castel de nisip. Ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi şi cu recesiune severă

România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, susţin analiştii FOTO Shutterstock

România economică riscă să se prăbuşească precum un castel de nisip, în condiţiile în care autorităţile întârzie să ofere soluţii concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de coronavirus, arată o analiză realizată de Frames şi Agenţia de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA).

Ştiri pe aceeaşi temă

În ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi şi cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieşim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în faţa ţărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susţinere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgenţă.

România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operaţie, îi administrează o aspirină şi îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave.

Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară, iar dacă va fi totuşi salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilităţi care nu îi vor mai permite să ducă o viaţă normală.

Aşa arată, potrivit analiştilor, radiografia economiei româneşti după o lună de „coronacriză economică”.

Estimările Frames, anunţate la începutul crizei, privind numărul de peste 1 milion de persoane ce vor ajunge în şomaj tehnic, considerate la vremea respectivă de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai sumbre.

„Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii îşi suspendă activitatea şi că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a îngheţat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că îşi vor trimite angajaţii în şomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajaţi fără joburi la finalul stării de urgenţă”, afirmă analiştii de la Frames.

„25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1 milion  de oameni trimişi în şomaj tehnic. S-au mai întors minim 1 milion de români în ţară. Cum vor fi absorbiţi aceştia în campul muncii? Cum vor deveni aceştia contribuabili nu asistaţi social?  Este nevoie de un plan de susţinere a IMM-urilor”, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenţiei de Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor.

Politica paşilor mărunţi, păguboasă

Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susţinere a business-ului, pe termen mediu şi lung, de un adevărat „Plan Marshall”, dincolo de cele care vizează starea de urgenţă.

„În timp ce la noi se vorbeşte doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricţii, în alte ţări se pun în aplicare planuri pe termen mediu şi lung.  Politica paşilor mărunţi, pas cu pas, anunţată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene şi finanţări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să îşi mute facilităţile de producţie din China, un fenomen economic pe care autorităţile par să îl ignore în prezent”, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanţă Frames.

În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB şi acoperă doar perioada de stare de urgenţă, în Ungaria, o ţară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care şi un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură.

Cehia a anunţat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 miliarde euro), Polonia alocă 47 de miliarde de euro (10% din PIB) pentru susţinerea economiei, din care 30 miliarde de zloţi pentru investiţii în infrastructură, iar Bulgaria accelerează planurile pentru trecerea la euro.

„În timp ce alte ţări profită de relaxarea restricţiilor Pactului de Stabilitate şi se împrumută din pieţele externe, îşi rezervă zeci de miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură, în susţinerea mediului de afaceri intern, în România, autorităţile abia reuşesc să adune bani de la băncile locale şi trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de şomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măşti, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanţare la care România pare să fi pierdut startul”, afirmă analiştii.

„Am fi vrut să vedem, precum în Japonia, un program de obligaţiuni pentru construcţii, emise de stat. Ne asiguram astfel finanţarea pentru lucrările de infrastructură publică”, mai spun aceştia.

Până în prezent, Guvernul a promis şi încă nu a plătit niciun leu din cei 10 miliarde lei pentru şomajul tehnic şi 15 miliarde lei garanţii pentru susţinerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificaţie pentru cei care îşi plătesc taxele la timp şi a anunţat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public.

Potrivit experţilor, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puţin aşa cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine.

„Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectaţi sub nicio formă, pentru că activează în domenii esenţiale. În conditiile in care statul aloca 102 miliarde lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 miliarde lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc). Era mai degrabă nevoie de măsuri de restrictii pentru cheltuielile publice. Restructurarea aparatului public este necesară, trebuie pusă în practică imediat după criză, însă nu prin manevre heirupiste care nu fac altceva decat sa amplifice tensiunile dintre angajaţi (public/privat)”, arată analiza Frames & ACDA.

Statul poate funcţiona cu 50% din angajaţi, dacă este să ne luăm după planurile de tăieri salariale anunţat de Guvern. Este nevoie doar de voinţă politică, de dorinţa de a face, în sfârşit, reformele de care economia românească, sistemul public, au nevoie”, a declarant Cristian Lungu.

Potrivit experţilor de la ACDA, digitalizarea ANAF - măsură care va duce la creşterea colectării din sectoarele cu evaziune ridicată şi impozitarea progresivă în sectorul public trebuie să se afle în prim-plan.

De ce exportăm forţă de muncă?

În timp ce alte ţări încearcă să îşi protejeze forţa de muncă, să le ofere joburi şi să îi ţină în ţară,  România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania şi, posibil în lunile următoare, către Italia şi Franţa, ţări care au anunţat, la rândul lor, că vor muncitori români.

 Potrivit analiştilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgenţă, această situaţie arată lipsa de viziune a autorităţilor române în privinţa forţei de muncă.

„Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forţa de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câţiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici. Acum, în această situaţie incertă, este nevoie, mai mult ca oricând, de un mesaj clar către românii care vor să rămână în ţară, un plan concret prin care aceşti oameni să fie păstraţi în ţară, nu să-i îngrămădim în avioane charter cu destinaţia Occident. Să îi implicăm în agricultura românească, în refacerea sistemelor de irigaţii, în construcţiile de infrastructură (drumuri, cale ferată, spitale, şcoli etc.)”, a declarat Negrescu.

Nevoia de leadership

România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale şi care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare.

De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internaţional? Pentru că un program de finanţare va veni cu condiţionalităţi clare, precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpuşate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunţarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanţilor. Din păcate, sacrificăm potenţialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale”, afirmă analiştii.

Fără măsuri concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii ani.

„Factura intereselor electorale o vom plăti în următorii ani cu vârf şi îndesat. În timp ce alte ţări din regiune vor creşte economic, noi vom spera, în continuare, că ne vor salva multinaţionalele, că mediul de afaceri va plăti taxele şi impozitele majorate pe care autorităţile le vor institui, mai mult ca sigur, după examenul electoral din toamnă. Vom avea din ce în ce mai puţine şanse să construim drumuri, spitale, şcoli, pentru că PIB-ul va continua să fie sufocat de clienţii de partid, de interesele politice, de programe fără noimă economică precum PNDL”, arată analiza Frames & ACDA.

Potirivit analiştilor, de vină pentru această situaţie este întregul spectru politic.

Niciunul dintre partide nu a venit până acum cu o viziune legată de depăşirea acestei crize. Niciuna dintre formaţiuni nu a pus pe masă un plan concret de măsuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de mesajele cu caracter electoral. Între timp, mediul de afaceri a înaintat zeci de propuneri, de soluţii, de măsuri menite să ofere o relansare rapidă a economiei, după perioada de urgenţă. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost asumată”, spun experţii.

Între timp, în absenţa unor măsuri concrete de aplanare a efectelor crizei, situaţia bugetară a României se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Încasările au scăzut cu 12-13 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 20 de miliarde de lei. În esenţă, în numai o lună, deficitul bugetar s-a adâncit cu 3 procente.

„Sperăm ca rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poţi funcţiona, ca stat, cu aceleaşi repere ca în anii dezmăţului bugetar. Trebuie măsuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie anunţată decizia anulării creşterii pensiilor cu 40% din septembrie şi impozitarea pensiilor speciale. Trebuie renunţat la PNDL, programul politic de finanţare pentru baronii locali şi trebuie investit masiv în dezvoltarea infrastructurii, de la autostrăzi (Piteşti-Sibiu, Comarnic-Braşov, Iaşi-Bucureşti, Craiova-Piteşti  la cale ferată de mare viteză (Bucureşti-Cluj Napoca, Bucureşti-Craiova, Bucureşti-Timişoara, Bucureşti-Iaşi etc) şi aeroporturi (al doilea aeroport internaţinal al capitalei, aeroporturi extinse la Braşov, Craiova, Cluj, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Timişoara etc.)”, a declarat Adrian Negrescu.

Potrivit experţilor Frames & ACDA, este nevoie, totodată, de dezvoltarea unui program naţional solid şi predictibil de susţinere a iniţiativei antreprenoriale care să includă toate programele naţionale şi europene pentru IMM-uri, cu bugete extinse provenite atât din sumele primite de la Uniunea Europeană cât şi din redirecţionarea sumelor obtinute din reducerea salariilor si pensiilor publice, anularea pensiilor speciale plus mecanisme de minimis care să cuprindă credite fiscale.

„IMM-urile trebuie să reprezinte coloana vertebrală a unei economii moderne. Noi, din păcate, ne aflăm pe ultimul loc în UE ca număr de IMM-uri la 1000 de locuitori, iar peste 80% dintre ele sunt slab capitalizate şi activează într-un mediu în care creditarea este inaccesibilă, iar blocajul financiar se amplifică. Exact acestea vor fi viitoarele victime ale crizei”, a declarat Cristian Lungu, managerul ACDA.

În domeniul IMM-urilor, este necesar ca statul să adopte un pachet de digitalizare oferit sub forma de voucher de 500 de euro/primele 12 luni care să include o licenţă CLOUD, site, instrumente de gestionare a unei afaceri – CRM, ERP, etc.

Statul ar trebui, de asemenea, să subvenţioneze finanţarea costurilor cu achiziţionarea unei semnături electronice pentru primii 3 ani de la înfiinţare şi să încurajeze angajărilor, prin reducerea cu 50% a taxelor salariale.

De asemenea, este nevoie de o regândire a urmatoarelor programe naţionale pentru IMM-uri pentru ieşirea din criză, de la extinderea codurilor CAEN compatibile la dublarea sumei maxime alocate/proiect. 

„Creşterea numărului de finanţări anuale de la 10.000 la 30.000 de proiecte, însoţit de o focusare pe proiectele care vizează producţia, industriile creative si IT-ul trebuie să se afle în prim-plan”, afirmă Cristian Lungu.

Experţii spun totodată că, fără împrumuri masive care să finanţeze programe naţionale de dezvoltare, România va fi condamnată la sărăcie. „România, o ţară cu un potenţial agricol imens, importă alimente. Importăm electricitate deşi avem capacităţi de producţie suficiente, importăm gaze deşi avem resurse uriaşe în Marea Neagră. Importăm bulion deşi cultivăm roşii care putrezesc pe câmp. Timpul nu iartă. Cum nu ne-a iertat când ne jucam de-a mineriadele, când alungam medicii din ţară, când ,,nu ne vindeam ţara”, a mai declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările