România, ţara recordurilor paradoxale: „De la campioana creşterii la campioana deficitului”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liviu Dragnea si Sorin Grindeanu la Adunarea generală a Asociaţiei Comunelor din România în Bucureşti  FOTO Inquam Photos Octav Ganea

Recordul atins de ţara noastră, anul trecut, prin cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, va fi compensat anul acesta prin „cea mai mare contraperformanţă în materie de derapaj bugetar”, este de părere consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Potrivit lui, România este ţara recordurilor paradoxale, trecând de la campioana creşterii la campioana deficitului. „După ce România a înregistrat, în 2016, cea mai mare creştere economică dintre ţările UE, nici nu s-a răcit prea bine această performanţă europeană pentru că, iată, tot de la nivel european, vin semnalele unui alt record, de astă dată cea mai mare contraperformanţă în materie de derapaj bugetar”, scrie Marinescu într-un articol pe blogul său.

Creşterea economică a atins în 2016 un maxim post-criză de 4,9%, alimentată de cererea internă ridicată, generată de politicile fiscale pro-ciclice, se arată în raportul de ţară publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană (CE). Cu toate acestea, CE estimează că România va înregistra în 2017 un deficit bugetar de 3,6% din PIB, peste limita de 3% admisă de Uniunea Europeană, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării cheltuielilor publice.

Proiectul de buget pe anul 2017 al Guvernului este configurat pe o creştere economică de 5,2%, în timp ce deficitul este de 2,99% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB.

Cosmin Marinescu este de părere că „este simptomatic modul în care, prin politicile fiscal-bugetare prociclice din ultimii 2 ani, România experimentează cel mai abrupt derapaj bugetar şi trece în pole-position în UE în materie de fragilizare a situaţiei fiscal-bugetare”. „Bineînţeles, este vorba de un record paradoxal, acela de a face deficite înalte pe fondul celor mai mari rate de creştere economică, spune el.

Apeluri la prudenţă                                                                                        

Marinescu susţine că este extrem de important apelul la prudenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară, precizând că acesta a fost formulat, preventiv şi cât se poate de apăsat, în primul rând în plan intern, de către Preşedinţia României, instituţii de specialitate şi analiştii economici.

Consilierul a declarat, în 2015, că este de la sine înţeles faptul că România are nevoie de relaxare fiscală, însă „este foarte importantă etapizarea adecvată, pentru a nu vulnerabiliza cadrul fiscal-bugetar”. Marinescu a mai precizat, într-un interviu recent, că „Jos impozitele, sus cheltuielile” pare să fi fost „cuvântul de ordine al politicilor economice”, însă performanţa economică nu apare, de la sine, doar prin jocul taxelor şi impozitelor.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat la mijlocul acestei luni Legea bugetului de stat pe 2017, care stabilea nivelul deficitului bugetar, deşi a criticat din nou modul în care Guvernul a prevăzut veniturile şi cheltuielile, cerând „trei lucruri: responsabilitate, responsabilitate şi responsabilitate”.

De asemenea, fostul director de şcoală şi profesor de matematică Ştefan Vlaston susţine, pe Blogurile Adevărul, că „estimările proiectului de buget sunt utopice, dacă nu chiar fantasmagorice, şi ne-ar putea duce într-o criză similară celei din 2010”.

Şi Consiliul Fiscal sugerează, în raportul privind proiectul de buget pe 2017, că majorarea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB într-o perioadă când economia creşte oricum va lăsa România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică, astfel că singura soluţie va fi luarea unor măsuri dure de tăieri de cheltuieli, aşa cum a fost cazul în 2010.

De asemenea, comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, a anunţat că a fost trimisă Guvernului României o scrisoare din partea Comisiei Europene, semnalându-se îngrijorarea privind depăşirea limitei de 3% în cazul deficitului bugetar al României pentru 2017 şi în perspectiva lui 2018.

Cu toate acestea, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a dat asigurări că deficitul bugetar va fi menţinut în limita impusă de 3%. Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat de asemenea că există „destule pârghii să menţinem acest buget fără să avem derapaje de la ţinta de deficit”. 

Responsabilitate economică minimă

Cosmin Marinescu mai arată că problema este că dacă deficitele apar spontan, „adesea peste noapte, ca o avalanşă izvorâtă din abundenţa promisiunilor electorale”, reversarea trendului şi consolidarea finanţelor publice însemnă timp, înseamnă costuri şi eforturi de ajustare de-a lungul mai multor ani.

El menţionează că dacă în plan privat responsabilitatea economică este individuală, în plan guvernamental, ea pare a tinde către minima rezistenţă, pentru că guvernele sunt stimulate, din punct de vedere electoral, să ofere beneficii în prezent şi să transfere costurile în viitor. „Astfel, datoria publică se rostogoleşte în viitor, de la un guvern la altul şi de la o generaţie la alta”, explică Marinescu.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite