România se află pe ultimul loc în UE la producția și reciclarea deșeurilor municipale

România este de doi ani pe primul loc în Uniunea Europeană la producția de deșeuri municipale, dar și în ceea ce privește reciclarea acestora, arată cele mai recente date Eurostat.

România se află pe ultimul loc în UE la producția și reciclarea deșeurilor municipale

În anul 2022, o persoană din Uniunea Europeană a produs, în medie, o cantitate de 513 kilograme de deșeuri municipale, cu 19 kilograme sau 4% mai puțin decât în anul 2021, dar cu 46 de kilograme mai mult decât în anul 1995, când o persoană producea 467 de kilograme de deșeuri.

Cantitatea de deşeuri municipale variază foarte mult între statele membre UE. În 2022, „campioni” la producţia de deşeuri municipale în UE sunt austriecii (827 de kilograme per persoană) şi danezii (787 de kilograme). La polul opus sunt românii care în 2022 au produs „doar” 301 de kilograme de de deşeuri municipale per cap de locuitor, uşor în scădere faţă de cele 302 kilograme de deşeuri municipale/cap de locuitor produse în 2021.

Când vine vorba de reciclare, datele Eurostat arată o scădere a cantităţii de deşeuri reciclate în UE până la o medie de 249 de kilograme pe cap de locuitor în 2022, de la o medie de 264 de kilograme pe cap de locuitor în 2021.

Potrivit datelor Eurostat, Austria (516 kg), Danemarca (411 kg) şi Germania (409 kg) au avut în 2022 cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclate pe cap de locuitor din UE. La polul opus sunt: România (36 kg), Malta (75 kg) şi Grecia (90 kg), care au cele mai mici cantităţi de deşeuri reciclate pe cap de locuitor din UE.

Comisia Europeană a transmis, miercuri, României un aviz motivat, pentru că nu a respectat în totalitate Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri şi Directiva 2008/98/EC privind deşeurile.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide şi a reabilita o groapă de gunoi care nu a primit autorizaţie. Conform Directivei-cadru privind deşeurile, statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.

Tratatul de aderare al României la UE a dat termen autorităţilor până la 16 iulie 2017 pentru a respecta aceste reguli în ceea ce priveşte 101 gropi de gunoi. Întrucât această obligaţie nu a fost respectată în totalitate, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020.

Până în prezent, România a închis şi reabilitat 92 de depozite de deşeuri.

Termenul pentru închiderea şi reabilitarea celor nouă depozite de gunoi rămase este 2026-2028 pentru cinci dintre ele şi este incert pentru celelalte patru. Prin urmare, Comisia a decis să emită un aviz motivat pentru România, care are acum două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

2024 este anul schimbăriilor în ceea ce ține de deșeuri

2024 este anul în care cerințele din partea autorităților sunt din ce în ce mai multe, iar posibilele sancțiuni pentru companiile din România care încalcă legislația mediului vor fi din ce în ce mai mari. Astfel, de teama vizitelor inopinante de la Garda de Mediu și a amenzilor, tot mai multe firme aleg fie să externalizeze raportările către autoritățile de mediu pentru o mai mare siguranță, fie solicită o dublă verificare a implementării legislației, avertizează Green Environment Support, una dintre principalele companii de consultanță de mediu din România.

În acest context, cererea pentru externalizarea acestor servicii a crescut cu 15% în ultimele 3 luni față de lunile anterioare, din ce în ce mai multe companii renunțând la opțiunea angajării unui specialist intern pentru a colabora cu o firmă specializată în soluții de mediu pentru o mai mare siguranță.

„Pe fondul schimbărilor legislative și a creșterii costurilor cu personalul, tot mai multe companii optează pentru externalizarea raportărilor către autoritățile de mediu pentru a se conforma regulilor și a evita amenzile. Deși la începutul anului 2023 mulți agenți economici își angajau personal dedicat responsabilităților de mediu, trendul s-a schimbat rapid. În ultimele luni din 2023 și la început de 2024, observăm o creștere semnificativă a interesului pentru externalizarea acestei activități. Această schimbare este alimentată atât de complexitatea crescândă a cerințelor legislative, cât și de costurile ridicate asociate cu angajarea directă a personalului, mai mari cu până la 90% în anumite situații față de costul externalizării”, declară Daniela Dobre, CEO al companiei Green Environment Support.

Deși costurile pot varia în funcție de dimensiunea și complexitatea operațiunilor fiecărei companii, externalizarea rolului de responsabil de mediu devine din ce în ce mai atractivă pentru agenții economici din sectoarele industrie, retail și HoReCa.

Totodată, companiile mari sunt interesate de o dublă verificare a implementării corecte și a conformării cu legislația de mediu, optând, pe lângă expertiza echipei interne, pentru consultanță specializată de la firme din domeniu, pentru a evita amenzi care încep de la 40.000 de lei pentru un management defectuos al deșeurilor.

„Dubla verificare a conformării cu legislația de mediu a început să ia amploare în 2023 și va deveni o normă în 2024. Posibilitatea unor controalele inopinante din partea autorităților și amenzile mari determină companiile să fie mult mai vigilente pentru a preveni sancțiuni care să le afecteze bugetul și imaginea. În plus, dacă firmele nu raportează corect datele pentru obligațiile pe care le au de îndeplinit către Administrația Fondului pentru Mediu, vor fi impuse penalități și dobânzi în cuantum de 0,03% pe zi de întârziere, calculate la suma datorată”, explică Daniela Dobre, CEO Environment Support.