România s-a întors la creşterea economică bazată pe consum - INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cumpărăturile românilor au urcat afacerile comercianţilor cu peste 15%

După doi ani în care motoarele economiei au fost exporturile, industria şi agricultura, în primele nouă luni din 2015 Produsul Intern Brut a crescut pe seama comerţului, construcţiilor şi serviciilor.

Economia României a avansat cu 3,7% în primele nouă luni din acest an, impulsionată de sectoarele în care predomină consumul (comerţ şi construcţii) şi frânată de exporturi şi agricultură. În 2013 şi 2014, agricultura şi exporturile au impusionat creşterea, iar construcţiile au frânat-o.

Produsul Intern Brut (PIB) a însumat, la sfârşitul perioadei ianuarie-septembrie din acest an, 498,4 miliarde de lei (echivalentul a 113,2 miliarde de euro), cea mai mare contribuţie venind din consumul final efectiv, iar cea mai mică - din agricultură, reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Scăderea TVA, bucuria consumatorilor

Pe domenii de activitate, cele mai mari creşteri în primele nouă luni au fost înregistrate în comerţ (+7,1%), construcţii (+5,4%) şi servicii (+3,8%). Este de remarcat avansul de 12,8% a sectorului IT&C, care nu s-a reflectat însă în media generală a contribuţiilor la creşterea PIB pentru că are o pondere scăzută.

Cum se explică această revenire a consumului? În primul rând, prin scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, aplicată din iunie, măsură care a dus la o creştere cu două cifre (peste 15%) a vânzărilor cu amănuntul. În al doilea rând, salariul minim pe economie a crescut în două etape, la 1 ianuarie (ajungând la 900 de lei) şi la 1 iulie (1.050 de lei), impulsionând semnificativ puterea de cumpărare a consumatorilor cu venituri mici.

Ce au făcut românii cu acest surplus de bani obţinut după scăderea TVA ne arată un studiu al GfK: aproape 60% din respondenţi şi-au mărit cheltuielile cumpărând tot alimente, iar ceilalţi şi-au cumpărat altfel de mărfuri, la preţuri mai mari, sau - foarte puţini - au economisit banii.

O altă componentă a consumului, sectorul de construcţii, a avut în acest an o revenire spectaculoasă pe fondul relaxării creditării, dar şi al scăderii preţurilor la locuinţe până la limita costurilor de producţie. La târgurile imobiliare s-a anunţat nu o dată că este momentul perfect pentru achiziţie, atât preţurile caselor, cât şi costul finanţărilor ajungând la un nivel minim istoric.

Seceta şi-a spus din nou cuvântul

Agricultura a fost principala dezamăgire a acestui an, cu tot potenţialul său dovedit în anii anteriori. Inundaţiile şi seceta, venite exact acolo şi tocmai atunci când nu trebuia, au adus afacerile din acest sector la cel mai mare minus din economie (-1,4%). Nu ne mai rămâne decât să observăm că agricultura este tot meteodependentă şi are aceeaşi infrastructură subdezvoltată, trăgând în jos media generală a creşterii economice.

Un alt factor care altădată era motor de creştere şi acum frânează economia este comerţul exterior. Exporturile au decelerat - pe fondul scăderii cererii din Europa şi al tensiunilor externe - în timp ce importurile au accelerat, rezultând un minus de 1% al acestui sector în PIB (exportul net), dar şi un deficit comercial în creştere.

INFOGRAFIE PIB la 9 luni 2015

Risc de supraîncălzire?

Creşterea importurilor cu 8% (faţă de avansul de numai 5,7% al exporturilor) dă dreptate economiştilor care au avertizat încă de astă-vară că economia se supraîncălzeşte. Cererea internă - impulsionată prin scăderea TVA şi prin creşterea puterii de cumpărare - începe să depăşească producţia internă, şi astfel se ajunge la importuri în plus. Fenomen - supraîncălzirea - care dă peste cap echilibrele macroeconomice pe care cu greu le-am restabilit în anii de după criză, avertizează economiştii.

Alt fenomen ar trebui să fie, însă, îngrijorător: diferenţa între PIB-ul exprimat în volum şi cel exprimat în preţuri. În primele nouă luni din acest an, volumul creşterii a fost de 3,7%, dar avansul preţurilor a fost de numai 2,4% şi au apărut domenii care au crescut în volum, dar au scăzut în preţuri.

Industria, de pildă, are un avans de 2% ca volum şi, în acelaşi timp, o scădere de 2,5% exprimată în preţuri. Ce înseamnă asta? Că industriaşii au fost nevoiţi să vândă mărfuri mai ieftine, în volum mai mare, riscând să li se gripeze afacerile. Bine că au cererea asigurată, consumul având un trend clar de creştere, altfel ne-am confrunta cu probleme structurale chiar mai grave decât supraîncălzirea.

Diferenţe mai mari între volum şi preţuri s-au înregistrat şi în construcţii, IT&C, consumul administraţiei publice şi importuri.

Creşteri sănătoase în trimestrul al treilea

PIB în trimestrul al treilea din acest an a fost mai mare cu 1,4% comparativ cu trimestrul al doilea şi cu 3,6% faţă de acelaşi trimestru din anul 2014. Asta după ce în trimestrul al doilea creşterea a fost zero faţă de începutul anului. Potrivit INS, PIB-ul estimat pentru trimestrul III 2015 a fost de 195,7 miliarde de lei în preţuri curente.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite