România intenţionează să împrumute 1,5 miliarde de euro de pe pieţele externe în acest an. Criza din Grecia a amânat plasarea eurobondurilor

Decizia Rezervei Federale a Statelor Unite de a amâna majorarea dobânzii de politică monetară va impulsiona cererea pentru împrumuturile României

România vrea să vândă până la sfârşitul acestui an eurobonduri în valoare de 1-1,5 miliarde euro şi să acceseze o linie de credit de la Banca Mondială pentru a îndeplini ţinta referitoare la emisiunile de obligaţiuni în valută pentru 2015, a declarat Diana Popescu, director adjunct al Trezoreriei.

Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute de pe piaţa externă 2 miliarde de euro în acest an, dar nu a făcut încă acest lucru din cauza instabilităţii provocate de criza datoriilor din Grecia şi a îngrijorărilor legate de încetinirea creşterii economiei chineze, relatează Reuters.

„Suntem în etapa în care monitorizăm condiţiile din piaţă pentru a alege cel mai bun moment pentru emisiune. În următoarea perioadă intenţionăm să lansăm o emisiune de eurobonduri de 1-1,5 miliarde de euro“, a afirmat Popescu pentru Reuters, la Eastern Europe Investment Summit.

Popescu a arătat că ministerul ar putea lua în considerare o a doua emisiune în cazul în care condiţiile se vor îmbunătăţi semnificativ, dar are şi opţiunea de a obţine împrumuturi de dezvoltare de la Banca Mondială în valoare de până la 750 de milioane de euro.

„Nu există o presiune, întrucât buffer-ul valutar al Trezoreriei acoperă în prezent necesarul de finanţare pentru peste patru luni“, a adăugat Popescu.

România beneficiază în prezent de ratinguri de investment grade, Baa3 din partea Moody’s şi BBB- din partea Fitch Ratings din S&P.

Decizia Rezervei Federale ajută România

Popescu a arătat că decizia Rezervei Federale a Statelor Unite de a amâna majorarea dobânzii de politică monetară va susţine cererea pentru emisiunile pe piaţa internă, în timp ce România beneficiază de excedentul bugetar, nivelul scăzut al ponderii datoriei publice în PIB şi piaţa de capital atractivă.

„Cei mai mari factori de risc pentru randamentele şi cererea de obligaţiuni pe piaţa locală sunt condiţiile externe, iar finanţarea depinde foarte mult de mărimea deficitului bugetar de anul viitor“, a mai spus Popescu.

La începutul lunii septembrie, România a aprobat reducerea cu 4 puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată, la 20%, din 2016, iar alte reduceri fiscale au fost amânate cu un an pentru a evita creşterea deficitului.

Împrumuturile de anul viitor depind de Codul Fiscal şi de majorările de salarii

Popescu a spus că actuala estimare de deficit bugetar se află la 1,9%-2% din PIB, ceea ce înseamnă că emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe vor totaliza anul viitor 2-2,5 miliarde de euro.

Majorările planificate ale salariilor din sectorul public ar putea urca deficitul la 2,9%, chiar sub pragul de 3% prevăzut în legislaţia Uniunii Europene, potrivit celor mai pesimiste estimări ale managerilor de obligaţiuni.

În cazul emisiunilor externe din 2016, valoarea acestora ar creşte până la 4 miliarde de euro.

Chiar şi aşa, datoria publică nu va depăşi 41% din PIB, a spus Popescu, cu mult sub nivelul înregistrat de alte ţări.