România a început să profite de războiul vinului din Rusia

Paşol na Turbinka! Aşa ar putea suna "comanda" pentru marii vinificatori români care, după declanşarea războiului vinului din Rusia, vor să intre cât mai repede sub "căciula" pieţei de la

Paşol na Turbinka! Aşa ar putea suna "comanda" pentru marii vinificatori români care, după declanşarea războiului vinului din Rusia, vor să intre cât mai repede sub "căciula" pieţei de la Răsărit. După o secetă a exporturilor româneşti de zeci de ani în patria lui Puşkin, vinurile autohtone au început deja anul acesta să îmbujoreze obrajii ruşilor. Atât pe aici, pe aproape, pe malurile Volgăi, cât şi chiar în îndepărtata şi îngheţata Siberie. Început în primăvara acestui an, când Kremlinul a interzis importurile de vin din Republica Moldova şi Georgia, conflictul comercial a creat un gol imens pe piaţa de profil de pe malurile Volgăi. Deşi pe timpul comunismului România era un exportator de tradiţie, plătindu-şi o mare parte din datoria celui de-al Doilea Război Mondial în vinuri, după schimbările politice de la începutul anilor '90, ţara noastră a uitat în mod inexplicabil de piaţa rusă, reducându-şi foarte mult exporturile.
Premisele create de deciziile politice luate de Moscova la începutul acestui an, în urma cărora piaţa de la Răsărit a fost "văduvită" de vinurile moldoveneşti, au creat un gol imens pe rafturile pieţei de la Răsărit. şi asta pentru că vinurile basarabene acopereau numai puţin de 50% din consumul de vin al ruşilor. Producătorii din România au "mirosit" astfel noua posibilitate de a face bani frumoşi din moscovizarea exporturilor. Mai ales că toate studiile făcute în ultimul timp au demonstrat faptul că, la un consum de aproximativ 6 litri pe cap de locuitor în 2005 (în timp ce în majoritatea ţărilor europene depăşeşte 40 de litri), piaţa de vinuri a Federaţiei Ruse pare să aibă mari posibilităţi de creştere în următorii ani. "Loc pe rafturile ruseşti pentru vinurile româneşti este chiar foarte mult, mai ales că ţara noastră reprezintă pentru consumatorul din Rusia o ţară cu tradiţie. Ce pot să spun este că, în urma ultimelor acţiuni de promovare a vinurilor româneşti pe piaţa Rusiei, am înţeles că reprezentanţii retailului de acolo s-au declarat mulţumiţi de calitatea şi preţul produselor noastre", a declarat, pentru Adevărul, Rodica Căpăţână, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România (APEV).
Primii producători care s-au arătat interesaţi de prezenţa pe piaţa rusească au fost Cramele Recaş - Timişoara şi Vinia Iaşi. În timp ce producătorul moldovean a reuşit să-şi deschidă o reprezentanţă la Moscova, pentru a prospecta îndeaproape piaţa, Cramele Recaş au început deja derularea de contracte cu un partener din capitala Federaţiei Ruse. "Am vrut să vedem dacă golul produs pe seama lipsei vinului din Republica Moldova pe piaţa ruşilor poate să ne aducă cumva beneficii. După prospectarea pieţei am văzut că există mari posibilităţi să ne vindem marfa acolo. Aşa am ajuns să semnăm în luna iunie un prim contract cu o firmă din Moscova. Astfel, în primele luni am reuşit să vindem în Rusia peste o sută de mii de sticle pe piaţa oraşelor din Moscova, Sankt Petersburg sau chiar a oraşelor din Siberia. Pentru prima parte a anului viitor deja ne aşteptăm ca nivelul vânzărilor să atingă pragul a două sute de mii de sticle", a declarat, pentru Adevărul, Filip Cox, directorul general al societăţii româno-britanice Cramele Recaş. Chiar dacă vinificatorii autohtoni au reuşit să spargă deja gheaţa, condiţiile intrării pe piaţa rusă nu sunt chiar dintre cele mai facile, riscurile nerespectării contractelor fiind unul foarte mare. "Putem spune că am avut noroc cu partenerul nostru, care este unul extrem de corect, pentru că pe piaţa Rusiei este foarte greu să găseşti aşa ceva. şi asta pentru că nu toată lumea acceptă să lucreze cu plata în avans, aşa cum lucrăm noi. Oricum, în următorii ani dorim să apelăm în principal la instrumente financiare ale băncilor mari", a subliniat Cox.
Motivele pentru care, la sfârşitul lui martie 2006, Rusia a interzis importurile de vin din Moldova şi Georgia, sunt mai degrabă politice. Desigur, în mod oficial, autorităţile de la Moscova şi-au motivat măsurile spunând că vinurile din Moldova şi Georgia sunt de o calitate inferioară şi nu respectă reglementările legate de sănătatea şi siguranţa consumatorului. Analiştii spun însă că este clar vorba de o răzbunare politică a Moscovei pentru că cele două ţări s-au opus la intrarea Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului. În octombrie, a venit rândul exporturilor Ucrainei să fie luate în vizor de Moscova, care încearcă să găsească o modalitate de a bloca vinurile moldoveneşti să ajungă în Rusia prin Ucraina. Importatorii de băuturi din Ucraina nu au mai primit astfel certificatele necesare pentru a-şi desfăşura activitatea, iar ziarele ruseşti au lansat ipoteza impunerii unei interdicţii la toate importurile de alcool din Ucraina. Aceste interdicţii nu sunt însă decât unul din motivele pentru care Rusia se confruntă acum cu o criză a ofertei de spirtoase şi vinuri.
În încercarea de a mări controlul statului în această industrie, dar şi pentru a elimina băuturile contrafăcute de pe piaţă, autorităţile ruseşti au introdus în vara aceasta o lege care îi obligă pe importatorii şi comercianţii de alcool din Rusia să deruleze toate tranzacţiile lor prin serviciul informatic public, EGAIS, cu scopul de a identifica astfel fiecare sticlă şi provenienţa conţinutului acesteia. Companiile se plâng însă că sistemul nu este funcţional nici la această dată. De asemenea, fiecare sticlă trebuie să poarte un nou timbru fiscal ca dovadă de plată a accizelor. Timbrele nu au fost însă tipărite în număr suficient, iar timbrele vechi nu mai sunt legale. Aşa se face că băuturile zac în depozite şi nu pot fi comercializate. În aceste situaţii, consumul de bere şi băuturi cu un conţinut slab de alcool a crescut în Rusia în ultimele luni, din cauza ofertei reduse băuturi spirtoase. Băuturile alcoolice contrafăcute, care au reprezentat anul trecut circa o treime din vânzările de pe piaţă, riscă acum să se înmulţească din cauza piedicilor pe care le întâmpină cei care funcţionează în legalitate.

Concurenţă pentru vinurile româneşti
Producătorii bulgari şi cei ucrainieni se luptă pentru o cotă din piaţa rusească, arată publicaţia bulgară Standart News, citând producătorii bulgari. Întrebarea care se pune este cine va reuşi să câştige din golul creat pe piaţă de interdicţiile impuse de Moscova vinurilor moldoveneşti şi georgiene. Vinurile bulgăreşti sunt bine cunoscute în Rusia şi pot fi uşor promovate pe piaţă. Problema care rămâne este legată de livrarea la timp a produselor, iar producătorii bulgari se plâng că întâmpină de mai mult timp probleme cu transporturile lor. În vara aceasta, Ucraina, care este şi ea interesată de piaţa vinurilor din Rusia, a blocat toate punctele de trecere a frontierei pe cea mai rapidă rută pe care bulgarii îşi transportau vinurile în Rusia. Aceştia din urmă au fost astfel forţaţi să caute rute alternative mai lungi. Asta presupune însă, în mod inevitabil, şi o întârziere a livrărilor, dar şi o scumpire a preţurilor, care să acopere costurile de transport mai mari. În urmă cu doar câteva zile, patronatul naţional al viei şi vinului din această ţară a cerut guvernului bulgar ajutor în rezolvarea acestei probleme, care riscă să se transforme într-un conflict politic.

Rusia, mană cerească pentru exportatori
Piaţa rusească a vinurilor, considerată una dintre cele mai dinamice pieţe din lume, este estimată la 35-40 de milioane de decilitri şi are o rată de creştere anuală de peste 18%. În ce priveşte provenienţa vinurilor care ajung pe mesele ruşilor, peste jumătate dintre ele vin din import. Valoarea totală a pieţei ruseşti a vinurilor a fost estimată, în 2004, la peste 340 de milioane de dolari. În 2000-2003, vinurile moldoveneşti deţineau în Rusia, o cotă de piaţă de 67,8% , iar în 2004 scăzuseră la 57,9%, odată cu orientarea consumatorilor spre alte vinuri, mai scumpe, din Argentina, Franţa, Germania sau Chile. Ruşii sunt, prin tradiţie, băutori de spirtoase, aşa că vinul este prima preferinţă pentru 24,8% dintre bărbaţii ruşi, în timp ce 36,6% dintre rusoaice preferă vinul. Peste 60% dintre amatorii de vin preferă vinurile roşii, 33% le preferă pe cele albe şi numai 3% consumă vinuri roz