Recalcularea pensiilor: Ce se întâmplă dacă adeverințele privind sporurile nu sunt depuse la timp
0Recalcularea pensiilor cuprinde două etape, prima în care se va ține cont de valoarea punctului de referință și o a doua în care vor fi incluse venituri de care nu s-a ținut cont până acum.
Pentru cea de-a doua etapă a recalculării se pot aduce adeverințe pentru venituri nepermanente, precum sporurile, primele, al 13-lea salariu, etc.
„De etapa numărul doi nu vor beneficia toți pensionarii, așa cum beneficiază de etapa unu, decât cei care se aflau în această situație, de au avut aceste venituri nepermanente și aici vorbim în principal de acordul global ca venit nepermanent, era o formă de retribuție înainte de 1989 și celelalte sporuri cu caracter nepermanent. Atenție, adică vorbim despre orele suplimentare, despre al 13-lea salariu, de premiile anuale care se dădeau. Aici creșterile nu mai sunt așa de mari cum sunt pe recalcularea pe formulă de calcul, unde beneficiază absolut toți pensionarii, în funcție de stagii de cotizare, pentru că acel spor a avut acest caracter nepermanent, deci nu a fost lună de lună acordat. Gândiți-vă numai la al 13-lea salariu. Ai luat o singură dată pe an, nu lună de lună”, a explicat Daniel Baciu.
Baciu a mai declarat că cele mai semnificative creșteri vor fi la acordul global.
„Deci acest spor nu influențează foarte mult salariul pe care îl ai deja luat în calculul pensiei, deci acolo creșterile sunt mai mici. Cele mai semnificative creșteri vor fi la acordul global, pentru că acolo, într-adevăr, mare parte dintre actualii pensionari au realizat acel plan care se dădea, că, de fapt, ăsta era acordul global. Ți se dădea un plan. Dacă făceai mai mult decât planul respectiv, aveai un salariu mai mare decât cel pe care îl avea efectiv înscris în carnetul de muncă, adică salariul de bază, și acolo noi trebuie să luăm acele sume care sunt mai mari decât sumele din acord, care sunt mai mari decât efectiv salariul pe care îl luăm la fiecare pensionari, salariu tarifar de încadrare”, a mai spus șeful CNPP.
Adeverințele pentru sporuri nepermanente
Întrebat dacă, de exemplu, o persoană care a ieșit la pensie în 2001 trebuie să mai facă ceva, Baciu a explicat că toată activitatea profesională după 1 aprilie 2001 este evidențiată foarte clar la casele teritoriale de pensii și nu mai este nevoie să aducă absolut nimic.
„După anul 2001 este foarte important să spun lucrul acesta, avem o situație complet digitalizată, acolo avem un salariu care include absolut toate sporurile, tot ce este după 2001 nu mai este nevoie absolut de nimic. Vorbim despre stagiile de cotizare realizate înainte, după 2001, nu vorbim de cine a ieșit la pensie după 2001. Eu am mai repetat lucrul acesta. Deci toată activitatea profesională după 1 aprilie 2001 este evidențiată foarte clar la casele teritoriale de pensii și nu mai este nevoie să aducă absolut nimic. Noi vorbim despre perioada realizată anterior lui anul 2001, unde încă nu avem această digitalizare, lucrăm la ea. Să știți că încercăm ca și în această perioadă să o avem deja în sistem nostru complet informatizată, dar în momentul de față nu avem și din această cauză solicităm acele documente pe baza cărora să facem mica recalculare”, a mai declarat Baciu.
Legat de aceste adeverințe, șeful CNPP, Daniel Baciu, a declarat la Antena 3 că dacă aceste aceste sporuri n-au fost evidențiate în carnetul de muncă și au avut acest caracter nepermanent trebuie ca oamenii aflați în această situație să le obțină de la angajatorii unde au lucrat, pentru ca ulterior să poată fi valorificate în calculul pensiei.
El a spus că CNPP a primit sesizări privind tarifele în cazul pensionarilor care au lucrat până în 2001 și care trebuie să prezinte aceste documente. Oamenilor li s-ar fi cerut chiar și 6.000 de lei de către casele care se ocupă cu arhivarea acestora.
„Și noi am primit asemenea sesizări și le-am înaintat Ministerului Muncii și s-a făcut această investigație de către Consiliul Concurenței. Cred că se află în continuare în investigare și nu este normal, într-adevăr, ca pensionarii să plătească aceste sume destul de mari, pentru că mare parte din pensionari sunt persoane vulnerabile și nu este normal să se întâmple acest lucru. Tocmai de asta, instituțiile abilitate ale statului trebuie să își facă datoria. Știți că acești operatori economici privați, care au preluat, de fapt, aceste arhive ale societăților care s-au desființat, nu-și mai desfășoară activitatea, au și ele un regim destul de clar stabilit de lege. Este vorba de legea Arhivelor Naționale, unde sunt și ei verificați și li se dă acel aviz de funcționare. Deci dacă sunt sesizări există pârghii pentru ca ei să fie verificați și eventual și sancționați, dacă nu respectă întocmai prevederile legale”, a mai declarat Daniel Baciu.
- Totodată, a mai explicat că nu există un termen limitat de depunere a acestor adeverințe și drepturile li se vor acorda începând cu luna următoare depunerii cererii.
„În termen de șase luni de zile, noi avem obligativitatea să emitem acele decizii din oficiu. Oamenii nu trebuie să facă nimic. Dacă se încadrează în acest termen de șase luni, ei vor primi drepturile cu data de 1 septembrie, dar dacă nu reușesc să ia aceste adeverințe, le pot să le depună oricând. Nu este un termen limitat de depunere a acestor adeverințe și drepturile li se vor da începând cu luna următoare depunerii cererii”, a mai spus el.
Cum se calculează pensia
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR).
VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.
La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
În ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.
Punctele de stabilitate și cum se acordă
Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: - 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
- 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
- 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.
Sunt considerate perioade asimilate vechimii acele perioade în care asiguratul:
- a urmat cursurile de zi sau cu frecvență ale învățământului universitar pe toată perioada de studii
- a satisfăcut serviciul militar
- a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnmizații de asigurări sociale
- a beneficiat după 1 ianuarie 2005 de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de acciodent de muncă sau boli profesionale
- a beneficiat după 1 ianuarie 2006 de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani respectiv 7 ani.
Crește vârsta de pensionare pentru femei
Proiectul noii legi a pensiilor publice prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei și posibilitatea menținerii în activitate până la vârsta de 70 de ani.
Potrivit proiectului, stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani atât pentru femei cât și pentru bărbați, iar stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani.
Noua lege a pensiilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, iar creșterea vârstei de pensionare pentru femei, la 65 de ani, se va aplica din anul 2035. Concret, vârsta de pensionare a femeilor, stabilită în prezent la 63 de ani (începând cu anul 2030) va crește treptat până în perioada 2030 - 2035, astfel încât vârsta de pensionare a femeilor să fie de 65 de ani în 2035.
Femeile care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare copil, astfel încât pentru creșterea a doi copii vârsta de pensionare se reduce cu 1 an, pentru patru copii cu 2 ani, iar pentru șase copii cu 3 ani.
Stagiul minim de cotizare se va majora în funcție de evoluția speranței de viață din România.
În ce privește pensia anticipată, aceasta poate fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare dacă persoana a realizat cu 5 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare, adică peste 35 de ani.
Pensia anticipată va fi însă penalizată pentru fiecare lună de anticipare cu: 0,4% dacă perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv este de până la 1 an, între un an și 2 ani penalizarea este de 0,35%, între 2 și 3 ani – 0,30%, între 3 și 4 ani – 0,25%, între 4 și 5 ani – 0,20%.
Când se ajunge la vârsta de pensionare, pensia se calculează din oficiu.
Se încarcă comentariile...
