PwC România: Majorarea taxelor în 2021 ar frâna redresarea economică

Va fi o mare provocare pentru noul guvern să asigure finanţarea cheltuielilor publice aflate în creştere şi, în acelaşi timp, să  acorde mediului privat facilităţi, consideră specialiştii în fiscalitate, în urma unei dezbateri pe tema modificărilor aduse Codului Fiscal şi celui de procedură fiscală.

Modificările aduse recent Codurilor fiscal şi de procedură fiscală în parlament sunt benefice şi mult aşteptate de mediul de afaceri pentru că aduc o serie de clarificări şi îmbunătăţiri ale legislaţiei fiscale, aşa cum vom arăta în continuare, susţin experţii, în urma dezbaterii organizate de PwC România.

Modificările a căror “naştere” nu a fost una deloc uşoară fac parte dintr-un pachet care include multe propuneri ale mediului de afaceri, discutate cu Ministerul Finanţelor începând din anul 2018 şi care de curând au fost aprobate si trimise spre promulgare la Preşedinte.

Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România: Dacă ne uităm la direcţiile prezentate de principalele partide ar trebui ca 2021 să nu aducă o majorare de fiscalitate, din contră să vedem o reducere a taxării muncii. Însă situaţia bugetară este tot mai dificilă, deficitul bugetar a ajuns la finalul lunii octombrie la 7% din PIB, iar pentru 2021 nu avem încă o schiţă de buget care să ne indice direcţiile politicii fiscal-bugetare pentru 2021. Sunt elemente care contribuie la incertitudine într-o perioadă oricum complicată pentru mediul de afaceri care va avea în continuare nevoie de sprijin guvernamental. 

Prin urmare, va fi o mare provocare pentru noul guvern să asigure finanţarea cheltuielilor publice aflate în creştere şi, în acelaşi timp, să  acorde mediului privat facilităţi. Redresarea încasărilor bugetare se poate face prin două direcţii:  îmbunătăţirea colectării taxelor existente şi/sau majorarea taxelor. Majorarea taxelor nu credem că ar avea efectul scontat, ci ar împovăra suplimentar mediul de afaceri şi ar frâna revenirea economică.

Pe de altă parte, modificările aduse legislaţiei fiscale în ultimii ani au şubrezit stabilitatea şi transparenţa sistemului fiscal. Însă orice discuţie despre schimbarea majoră a legislaţiei fiscale ar trebui să plece de la aceste două premise - îmbunătăţirea administrării fiscale şi remedierea lacunelor şi incoerentelor legislative.

Soluţia principală, cu efecte pe termen lung, este întărirea administraţiei fiscale prin implementare de sisteme IT, pregătirea personalului, procese de reformă coordonate. 

Conform unui sondaj privind digitalizarea administraţiei fiscale, realizat în luna octombrie a acestui an, am constatat că în practică există încă multe probleme. Vă dăm câteva exemple:

● 84% consideră extrem de utilă existenţa unui singur sistem electronic care să le permită efectuarea tuturor operaţiunilor (depuneri, plăţi, verificări etc). În acest moment sunt două platforme pentru contribuabili, SPV şi Ghiseul.ro.

● 62% au întâmpinat probleme pentru că informaţia din SPV nu e actualizată la zi.

● Totuşi o veste bună este că 50% inspectorii au luat în considerare, în ultimele luni, documentele în format electronic, nu doar pe cele pe hârtie, chiar dacă 37% spun că au mai avut diverse probleme (li s-au cerut clarificări etc).

● 81,6% dintre respondenţi spun că au întâmpinat întârzieri mari la încasarea banilor pentru concedii medicale şi indemnizaţii.

Concluzionând, informatizarea şi eficientizarea administraţiei fiscale reprezintă soluţia pe termen lung pentru o mai bună colectare a taxelor. Schimbările majore de politică fiscală ar trebui să aibă loc doar după ce sistemul de administrare va fi real modernizat. Între timp, legislaţia are nevoie în continuare de reglaje: eliminarea distorsiunilor, exceptărilor şi îmbunătăţirea, clarificarea, corelarea prevederilor actuale.

Principalele modificări aduse Codului fiscal

Ruxandra Târlescu, Partener PwC România: Una dintre modificările cu impact pentru companii vizează ajustările pentru deprecierea creanţelor care devin integral deductibile în condiţiile prevăzute de lege, fiind eliminat pragul actual de 30%. Ca urmare, începând de anul viitor, o societate care face provizioane pentru creanţele pe care le are de recuperat le va putea deduce integral. Totodată, şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a acestor creanţe vor fi deductibile integral şi nu 30%, ca până acum. La momentul actual pierderile sunt deductibile integral doar în anumite situaţii (ex. faliment).

Andreea Mitiriţă, Partener PwC România: Consolidarea fiscală este una dintre cele mai importante măsuri adoptate de Parlament pentru că le va permite societăţilor din acelaşi grup fiscal să compenseze profiturile cu pierderile, urmând să plătească impozit doar pe diferenţă. Astfel, pierderile fiscale ale unor societăţi vor putea fi recuperate mai repede din profiturile altor societăţi din grup, evitându-se multe situaţii în care pierderile expirau pentru că nu puteau fi utilizate într-o perioada de 7 ani de către respectivele societăţi. Consolidarea aduce astfel un beneficiu important, în special în aceasta perioadă dificilă, prin faptul că optimizează fluxurile de numerar ale grupurilor ce includ atât societăţi aflate în poziţie de pierdere fiscală, cât şi societăţi ce înregistrează profit.

O altă noutate este că avantajul sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor devine neimpozabil şi scutit de contribuţii sociale şi pentru angajaţii microîntreprinderilor sau al societăţilor care datorează impozitul specific unor activităţi, fără alte condiţionări. 

În cazul tichetelor cadou, mediul de afaceri a propus de mai bine de un an clarificarea tratamentului fiscal, deoarece au fost foarte multe controale pe acest subiect cu interpretări diferite. Prin modificările aduse se precizează că toate tichetele cadou acordate de o societate unor persoane fizice care nu sunt într-o relaţie generatoare de venituri salariale cu aceasta sunt venituri din alte surse şi sunt subiect doar de 10% impozit. 

În plus, în contextul actual al pandemiei, remarcăm o serie de beneficii pentru angajaţi. Mai exact, angajatorii nu vor plăti impozit pe venit şi contribuţii sociale pentru sumele acordate angajaţilor care desfăşoară telemuncă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care angajatul desfăşoară activitate în regim de telemuncă. Beneficiul e simplu de aplicat pentru că nu este nevoie de documente justificative pentru a dovedi efectuarea acestor cheltuieli. Din perspectiva impozitului pe profit, aceste cheltuielile suportate de companii vor fi cheltuieli deductibile fiscal.

Totodată, vor fi exceptate de la impozitul pe venit şi contribuţii costurile suportate de angajatori cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică.

Tot în beneficiul angajaţilor vine o altă modificare care exceptează de la plata contribuţiilor sociale sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor. Din perspectiva impozitului pe profit, aceste cheltuieli vor fi nedeductibile însă vor putea fi scăzute din impozitul pe profit datorat, în limita a maxim 1.500 lei/lună pentru fiecare copil. 

Daniel Anghel: O modificare benefică pentru companii, în linie cu prevederile legislaţiei europene, este posibilitatea de a recupera TVA plătită la buget pentru facturile mai vechi de un an, neîncasate de la persoane fizice. Modificarea care va ajuta sectoare precum telecom şi utilităţi prevede că, în cazul în care contravaloarea totală sau parţială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părţi, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, baza impozabilă de TVA poate fi ajustată.

O simplificare în cazul TVA o reprezintă posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligaţiile de TVA de către persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România. Această măsură va încuraja companiile să facă importuri de bunuri în UE prin România şi va creşte volumul de mărfuri tranzitate/transbordate din portul Constanţa şi nu numai. 

Diana Coroabă, Partener PwC România: Mediul de afaceri a propus, dar din păcate modificarea nu a fost adoptată, eliminarea suprataxării vânzărilor de credite neperformante sau alte creanţe restante. Măsura ar veni în sprijinul băncilor şi al companiilor de utilităţi şi din telecom în această perioadă în care riscul de acumulare a debitelor restate este foarte crescut. La acest moment legislaţia nu permite înstrăinarea acestor creanţe întrucât, în special pentru creantele negarantate,  preţul de cesiune este de cele mai multe ori mai mare decat costul fiscal. La acest moment băncile nu sunt atat de afectate intrucat rata creditelor neperformante (NPL) este mică, însă ne aşteptăm să crească semnificativ în anul 2021, după ce guvernul nu va mai putea acorda subvenţii, facilităţi fiscale şi financiare.

Principalele modificări aduse Codului de procedură fiscală

Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale D&B David şi Baias: Este cea mai importantă modificare a Codului de procedură fiscală de la adoptarea acestuia, prin raportare la impactul preconizat şi la numărul de amendamente. Schimbarea fundamentală de paradigmă din perspectivă sistemică este delimitarea netă a domeniului fiscal de cel penal, făcându-se încă un pas înainte în această privinţă. Este prevăzută o soluţie mult mai tranşantă: încetarea procedurii fiscale ori de câte ori există suspiciuni de ordin penal referitoare la probe încă din faza inspecţiei fiscale şi sesizarea organelor penale spre a efectua cercetări, fiind reglementate în mod echilibrat şi mecanismele corespunzătoare de protecţie a intereselor contribuabilului şi ale organelor fiscale.

Din perspectivă funcţională este prevăzută o importantă schimbare prin atribuirea competenţei de soluţionare a contestaţiilor din subordinea ANAF în cea a Ministerului Finanţelor Publice pentru a încerca prevenirea, pe de o parte, a poziţionării celei dintâi şi ca ”judecător” şi ca parte în cadrul procedurii (pentru că actele contestate, cum ar fi cele de impunere) sunt emise de ANAF.

Există numeroase alte modificări de ordin tehnic, multe dintre ele menite să ofere o mai bună protecţie contribuabilului, aducând clarificări în privinţa unor aspecte ce generau în trecut disfuncţionalităţi.