Peste 100 de europarlamentari cer CE măsuri ferme pentru salvarea industriei oțelului. „Pentru România, miza este uriașă”

Un demers important pentru viitorul industriei oțelului din Uniunea Europeană, cu implicații directe pentru România, a fost lansat astăzi în Parlamentul European. Peste 100 de eurodeputați din principalele grupuri politice au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, solicitând un nou cadru de protecție comercială pentru acest sector strategic.

105 de europarlamentari cer CE măsuri ferme pentru salvarea industriei oțelului

Inițiativa a fost coordonată de europarlamentarul român Dan Nica, în calitate de coordonator al Grupului Socialiștilor și Democraților în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), împreună cu omologii săi din grupurile PPE și Renew, Christian Ehler și Christophe Grudler.

Scrisoarea solicită adoptarea unui pachet de măsuri care să intre în vigoare din ianuarie 2026 și care să includă:

- un nou cadru de protecție comercială, operațional din ianuarie 2026;

- limitarea importurilor la niveluri sustenabile, comparabile cu perioada de dinaintea crizei de supracapacitate;

- tarife clare pentru importurile care depășesc cotele stabilite;

- acoperirea tuturor produselor relevante, inclusiv derivatele de oțel, și aplicarea regulii „melted and poured” pentru a evita eludarea măsurilor.

„Este un semnal politic clar și un apel la acțiune imediată. Cerem Comisiei Europene să protejeze industria oțelului din Europa, un sector esențial pentru suveranitatea noastră industrială. Pentru România, miza este uriașă: viitorul combinatului de la Galați și al miilor de familii care depind de el”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

105 europarlamentari din grupurile S&D, PPE și Renew au susținut inițiativa prin co-semnătură, ceea ce reflectă o susținere politică largă în Parlamentul European.

Dacă măsurile cerute vor fi implementate, acestea ar putea contribui la consolidarea industriei oțelului în fața competiției neloiale din afara UE, la menținerea locurilor de muncă și la păstrarea unui pilon industrial important pentru economia europeană.

Marca SIDEX, „furată” de un afacerist cu datorii uriașe

Combinatul la care face referire europarlamentarul Dan Nica este fostul Sidex Galați, despre care Remus Borza, președintele EuroInsol SPRL – parte din consorțiul concordatar al Liberty Galați, a declarat în urmă cu două săptămâni că „marca SIDEX a fost înregistrată pe numele unui afacerist din Năvodari”.

„În urma unor verificări la Ministerul de Justiție, colegii mei au constatat că există o societate înregistrată la Năvodari. Mai mult decât atât, chiar și marca este înregistrată de acel român creativ. Marca SIDEX a luat-o un român de la Năvodari. Deci, ăștia ai noștri, indieni deopotrivă și pe vechi și pe nou, nici măcar marca comercială nu și-au protejat-o. SIDEX-ul e la un băiat din Năvodari. Probabil că dacă mergem să o cumpărăm, o să ceară vreun milion de euro pe ea. Și atunci, sigur că SIDEX-ul e istorie.

Am putea reveni la o denumire prin care, până la urmă, așa e și cunoscut: Combinatul Siderurgic Galați. Sper să n-avem surpriză și aici, să vedem că mai există un Combinat Siderurgic Galați la Deva sau că și marca este înregistrată la OSIM pe numele altcuiva. Dar până la urmă, ăsta e un aspect mai puțin important, poate să se cheme societatea oricum s-o chema, important e să aibă capital, adică să aducă bani”, a spus președintele EuroInsol.

Ca o ironie a sorții, firmele Laborator Sidex SRL, Sidex SRL și Sidex Steel SRL sunt în proprietatea unui consilier local din Constanța care a acumulat datorii de milioane de lei și care este executat silit de ANAF, scria atunci sursa citată.

Cum a fost înstrăinat brandul

Combinatul siderurgic din Galați (oficial Liberty Galați, fost ArcelorMittal Galați și Sidex Galați) este cel mai mare combinat siderurgic din România.

A fost cumpărat de LNM Holdings NV în noiembrie 2001, de la statul român. Valoarea tranzacției a fost de 70 de milioane de dolari. Tranzacția a inclus angajamente investiționale de 351 milioane de dolari și un capital de lucru de 100 milioane de dolari.

Între 2004 și 2019, Sidex Galați a făcut parte din Mittal Steel, companie formată prin fuziunea companiilor LNM Holdings NV și Ispat International N. V. După fuziunea dintre Mittal Steel și Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat ArcelorMittal, numele combinatului a fost schimbat în ArcelorMittal Galați.

În 2019, Liberty House Group înființat de britanicul de origine indiană Sanjeev Gupta (parte a grupului GFG Alliance), a cumpărat de la ArcelorMittal combinatul siderurgic Galați împreună cu 6 alte unități europene cu 740 milioane euro.

Concordatul preventiv

În martie 20255, Tribunalul Galați a dispus deschiderea procedurii de concordat preventiv prevăzută de Legea nr. 85/2014 împotriva debitorului Liberty Galati S.A. Prin aceeași hotărâre, a fost desemnat administrator concordatar consortiul format din Euro Insol SPRL si Sierra Quadrant SPRL.

Societatea LIBERTY GALATI S.A. își desfășoară activitatea în domeniul producției de oțel, având ca activitate principală: CAEN 2410 - Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje

Citește și: Momentul când Ceauşescu taie panglica la SIDEX Galaţi. A trecut de atunci peste jumătate de secol

Cu o capacitate de producție de 3 milioane de tone de oțel pe an, LIBERTY Galați este cel mai mare producător de oțel integrat din România și un pilon principal al economiei românești.

Având o istorie bogată, compania a început să producă oțel în urmă cu peste 55 de ani. În 2021 LIBERTY Galați a atins cel mai ridicat nivel de producție din ultimii 10 ani, cu un volum total de producție de 2,35 milioane de tone de oțel lichid.

LIBERTY Galați are un portofoliu complex de produse plate de oțel de calitate, precum tablă groasă, rulouri și foi laminate la cald, laminate la rece, zincate și prevopsite, dar și produse tubulare sudate, livrând oțel clienților din România și din aproximativ 30 de țări din întreaga lume. Produsele din oțel fabricate la Galați sunt utilizate în multe sectoare de activitate, inclusiv în sectorul apărării și naval, în domeniul construcțiilor, transporturilor, auto și pentru recipientele sub presiune.

Produsele marca LIBERTY Galați au fost folosite în multe dintre proiectele majore de infrastructură ale României, printre care: noul pod peste Dunăre de la Brăila, care este al treilea ca mărime din Europa; podul feroviar care leagă Aeroportul Internațional „Henri Coandă” de Drumul Național 1 (DN1) și podurile peste râul Mureș care fac parte din autostrada A10 Sebeș – Turda. De asemenea, oțelul de la Galați a fost folosit la construcția podului „Osman Gazi” din Turcia, care traversează Golful Izmit, și la pasarela pietonală de la gara Koge Nord din Danemarca.