Marii retaileri: Legea supermarketurilor va creşte preţurile, va duce la dispariţia a sute de mii de producători

Comercianţii atrag atenţia şi asupra faptului că producătorii români nu vor putea furniza constant, aşa cum prevede proiectul, carne, legume şi fructe proaspete FOTO AP

Reprezentanţii hipermarketurilor şi supermarketurilor susţin că dacă intră în vigoare proiectul de lege care îi obligă să aibă pe rafturi carne, fructe şi legume din producţie românească în proporţie de cel puţin 51% vor creştere preţurile, vor rămâne sub 20 de furnizori români, din sute de mii câţi sunt acum, şi nu este exclus nici ca unii retaileri să decidă închiderea magazinelor deschise în ţară.

Propunerile pentru completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare au ca scop subminarea activităţii marilor lanţuri comerciale. Dacă va fi aprobată în forma actuală, legea va duce la crearea unui mediu economic extrem de ostil pentru retaileri şi chiar la decizia de închidere a unor lanţuri de magazine”, a declarat luni directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), într-o confernţă de presă. 

Potrivit acestuia, elemente centrale pe care Legea 321 şi modificările acesteia le vizează şi cu care retailerii nu sunt de acord sunt: anularea taxelor de raft, un termen de plată mai scurt pentru produsele fresh, plus obligativitatea de a pune pe rafturi produse româneşti în proporţie de 51%, prin aplicarea ”lanţului scurt de aprovizionare”, adică să fie produse proaspete locale şi regionale.

”De fapt, fiecare dintre aceste prevederi principale ale Legii menite să susţină produsele made in Romania se vor întoarce, până la urmă, împotriva producătorilor români, cei care ar trebui protejaţi şi, nu în ultimul rând, împotriva consumatorului”, subliniază George Bădescu

Efectele negative generate pe plan financiar, în urma aplicării modificărilor Legii 321, vor fi

creşterea preturilor la produsele româneşti, migrarea consumatorilor către o piaţă nefiscalizată şi anularea efectelor benefice ale reducerii TVA-ului la produse alimentare– vor duce, inevitabil, la creşterea inflaţiei, enumeră directorul executiv al AMRCR.

”Dacă un retailer nu va mai factura către furnizori aceste aşa zise „taxe de raft” sau taxe de servicii, acesta va fi obligat să le „ducă”, direct proporţional, în preţurile de la raft pentru a evita pierderile”, potrivit reprezentanţilor hipermarketurilor.

Si cum marea parte a inflaţiei este dată de coşul zilnic de cumpărături, şansele ca inflaţia să crească, chiar cu două cifre, sunt mari. Efectele unei inflaţii mari vor duce la creşterea în cascadă a creditării şi a costurilor de creditare, atât pentru companii cât şi pentru persoane fizice, iar mai departe către scăderea nivelului de trai.

Printre modificările aduse Legii 321 se numără şi implementarea unui termen de plată de 7 zile pentru produsele fresh şi 30 de zile la restul produselor.

Practic, pentru un retailer, este imposibilă scurtarea termenului de plată, nu doar din raţiuni care ţin de generarea unor probleme în cash flow, ci mai ales din raţiuni care ţin de zona de facturare.

Directorul general al retailerului Profi, Daniel Cârstea, spune că are 250.000 de facturi pe lună de la 150.000 de producători din ţară şi nu pot fi gestionate într-un timp aşa de scurt, fără a aduce un aport masiv de resurse umane şi informatice, deci cu alte şi alte investiţii.

La fel, acest termen de plată este imposibil de aplicat şi din raţiuni logistice şi timpi de livrare, multe dintre livrări făcându-se pe bază de aviz, ulterior după recepţie, după verificarea conformităţii mărfii, a corectitudinii conţinutului de pe factură, a preţului agreat etc, iar apoi se emite factura şi se trimite prin curierat. Asta înseamnă alte zile în plus în acest lanţ ce însumează uneori peste 14 zile. Deci, imposibil de aplicat un termen de 7 zile, subliniază AMRCR.

Ca efect, retailerii vor fi obligaţi să lucreze doar cu acei furnizori mari care au deja integrate sistemele informatice cu cele ale retailerilor, iar restul furnizorilor – cei mai mulţi dintre ei – nu vor mai putea lucra cu marile reţele de magazine.

Din nou, efectele legii lovesc în micii producători pentru că aceştia nu au capacitatea financiară să deţină astfel de sisteme informatice integrate. Doar o integrare cu o singură reţea de magazine costă de la câteva mii de euro în sus.

Dacă masura de reducere a termenelor de plată va fi aplicată şi pe zona de traditional trade (comercianţii independenţi), din perspectiva echităţii competiţionale, măsura nu ar trebui să afecteze doar retailul modern, iar atunci companiile mai mici, din lipsa de finanţare a stocurilor, se vor uita la toate stocurile care nu au rulaj şi vor ajunge la un sortiment foarte „de bază”, în cele din urmă.

Apoi, îşi vor reduce foarte mult sortimentul astfel încât să îşi poată plătiti furnizorii la timp, ceea ce va duce, din nou, la dispariţia unor comercianţi.

Comercianţii atrag atenţia şi asupra faptului că producătorii români nu vor putea furniza constant, aşa cum prevede proiectul, carne, legume şi fructe proaspete.

Legea nu poate fi aplicată, în această formă, nici când vine vorba de ”lanţul scurt de aprovizionare”.

Un retailer, explică reprezentanţii AMRCR, recepţionează sute de tone/ zi de produse diferite, în condiţii de livrare cu camion tip TIR, cu marfă paletizată. Timpul mediu de descărcare al unui camion tip TIR este de cca 20 de minute pentru un camion cu mono-produs şi de circa  30 de minute dacă are mai multe tipuri de produse”, .

”Un producător mic care livrează, să zicem, 300 de kilograme de produs şi, evident, nu are marfa sortată, calibrată şi paletizată, o descarcă la retailer pe un europalet, în funcţie de loturi şi pregăteşte documentele, proces care poate dura şi o oră. O oră pentru un singur producător. Matematic, cu actualul număr de rampe al unui retailer, dacă acesta va fi obligat să lucreze doar cu aceşti producători astfel încât să întrunească la raft proporţia de produse româneşti impusă, ar însemna ca marfa să se recepţioneze de la aceştia timp de 4-5 zile, non-stop”, arată marii retaileri.

Ori, într-o marjă de recepţie a magazinelor de circa 5 ore, în care marfa trebuie sa se recepţioneze la depozit, să se pregătească şi să şi ajungă în parametri de prospeţime şi de calitate la magazinele reţelei, acest lucru este împosibil.

Ca variantă, retailerii ar trebui să-şi mărească de câteva zeci de ori numărul de rampe de descărcare, să-şi mărească implicit suprafaţa de depozitare, să-şi mărească foarte mult capacitatea de răcire şi, nu în ultimul rând, să-şi mărească considerabil forţa de muncă, ceea ce, per total, ar însemna costuri foarte mari.

”Legea 321 nu dă nicio garanţie producătorului român şi nu îl susţine, lanţul scurt nu înseamnă neapărat implicarea producătorului român, ci poate însemna implicarea unor producători din Ungaria, Polonia, Bulgaria etc, deci creşterea importururilor, în defavoarea producţiei româneşti. Aceasta este una dintre contradicţii: ceea ce vrei să contracarezi prin această măsură, de fapt, amplifici”, mai susţin retailerii.

În altă ordine de idei, ”această lege nu va ajuta pe nimeni. Nu pune baza unui sistem care are şanse să funcţioneze. Este făcută pe ghenunchi. E un proiect făcut ca retailerii să înghită toate producţia locală, indiferent de calitate. Doreşte să acopere ineficienţa unor anumiţi furnizori. Abordarea prin dictat este problema acestei legi, plus neclarităţile”, conchide conducerea AMRCR.

Comercianţii sunt supăraţi şi că vor fi sancţionaţi, cu amenzi cuprinse între 100.000 şi 150.000 lei, dacă nu vor avea pe rafturi 51% produse româneşti. În caz de abateri repetate, marile magazine vor putea fi închise până la jumătate de an.

Dacă, în şedinţa de săptămâna aceasta, va primi votul final al plenului Camerei Deputaţilor şi va fi promulgată de preşedinte, legea va intra în vigoare din toamnă.