Marea provocare a noului Guvern: Să ţină deficitul bugetar în frâu

Viitorul Executiv va avea o sarcină grea în următorul an: să gestioneze un deficit bugetar în creştere, din cauza majorării salariilor pentru bugetari şi a reducerilor de taxe, care trebuie finanţat cu împrumuturi tot mai scumpe atât pentru stat, cât şi pentru firme şi populaţie.

Viitorul Guvern nu va avea o sarcină uşoară în următorul an. După zeci de măsuri promise şi adoptate, toate cu impact consistent asupra bugetului statului, viitorii guvernanţi vor purta pe umeri presiunea unui deficit bugetar tot mai mare, care va depăşi limita impusă de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Iar gestionarea acestei situaţii va fi şi mai dificilă în condiţiile în care deficitul va fi finanţat cu împrumuturi tot mai scumpe. 

Deficitul bugetar programat pentru anul 2016, adică diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului, este de 2,8% din PIB pe metodologia cash şi 2,95% din PIB, după standardul european ESA. După primele 10 luni din acest an, indicatorul se situa la numai 0,17% din PIB, respectiv 1,3 miliarde de lei. 

Deficitul public va depăţi 3% din PIB

Situaţia nu va fi la fel de roz şi în 2017. Iar asta din cauza zecilor de pomeni electorale promise şi adoptate, printre care amintim majorarea salariilor şi eliminarea a celor 102 taxe nefiscale, la care se adaugă măsurile din Codul Fiscal ce urmează să intre în vigoare de la 1 ianurie. Astfel, de la începutul anului, cota standard de TVA urmează să se reducă de la 20% la 19%, acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi va fi eliminată, la fel şi taxa pe construcţiile speciale, aşa-zisa taxă pe stâlp. Cele trei măsuri prevăzute în Codul Fiscal au un impact bugetar de 6,5 miliarde de lei.  

Tocmai această relaxare fiscală, care  pune presiune pe deficitul bugetar, reprezintă cea mai mare provocare pentru anul viitor, avertizează analiştii economici. 

„Au fost făcute multe promisiuni în acest final de an. Pe baza a ceea ce ştim în acest moment, dacă se păstrează toate măsurile legiferate şi cele care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, avem un scenariu pentru un deficit bugetar de 3,5-3,6% din PIB pentru 2017“, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, pentru News.ro. 

Şi alţi analişti economici anticipează că deficitul bugetar al României va trece în 2017 de pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), impus pentru statele din Uniunea Europeană. De altfel, unul dintre criteriile de convergenţă nominală pentru aderarea la zona euro impune ca deficitul bugetar să nu depăşească nivelul de 3% din PIB. 

Statul se va împrumuta tot mai scump

În stadiul actual al ciclului de creştere economică, chiar şi un deficit bugetar de 3% din PIB ar fi prea mult, în special ţinând cont de tendinţa de creştere a costurilor de finanţare pe plan mondial, estimează şeful Consiliului Fiscal. 

Iar tendinţa este deja evidentă în România, unde Ministerul Finanţelor are probleme tot mai mari în a se finanţa de pe piaţă, respingând toate ofertele de finanţare la patru dintre licitaţiile de titluri de stat din ultimele două luni. 

Iar în cazul licitaţiilor la care ofertele au fost acceptate, dobânzile percepute de bănci statului român au fost tot mai mari, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Împrumuturile ar urma să se scumpească şi pentru firme şi populaţie. Indicatorul financiar ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează dobânda variabilă la creditele în lei, a crescut până la 0,85% pe an, nivelul maxim al ultimelor şase luni, pe fondul creşterii dobânzilor la titlurile de stat.

Riscul ieşirii capitalurilor

După ce Donald Trump a fost ales în funcţia de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, în luna noiembrie, s-a conturat o tendinţă de migraţie a capitalurilor de pe pieţele emergente, aşa cum este considerată şi România, spre cele dezvoltate. Ei bine, România se confruntă şi cu acest risc. 

„Deja americanii se aşteaptă la trei creşteri ale dobânzii de referinţă operate de Federal Reserve în 2017. Vedem o presiune pe costurile de finanţare în România, alături de o depreciere a cursului valutar. Există o migraţie a capitalului dinspre pieţele emergente către cele dezvoltate, în special către SUA“, a mai spus Dumitru, pentru News.ro.

Iar ieşirea capitalurilor ar pune o presiune suplimentară pe moneda naţională, care a pierdut deja teren în raport cu principalele valute. Leul a ajuns, în ultima şedinţă înainte de Crăciun, la o cotaţie minimă a ultimelor şase luni în raport cu moneda unică europeană, de 4,5309 lei/euro, după ce a atins niveluri minime istorice în raport cu dolarul american.

„Cursul EUR/RON a fluctuat în intervalul 4,4987-4,5218 la BNR în noiembrie, continuând tendinţa de creştere din octombrie, pe fondul majorării costurilor de finanţare în economia mondială, cu impact asupra direcţiei fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, dar şi a percepţiei ridicate risc privind politica economică pe plan intern după alegerile generale din decembrie“, a declarat Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania. 

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, anticipează că existe şanse pentru o evoluţie stabilă a leului anul viitor, dacă investiţiile străine şi absorbţia de fonduri europene vor compensa migraţia de capital. „În cazul cursului valutar, există o presiune de depreciere reprezentată de evoluţia dolarului american, dar care ar trebui să fie atenuată de intrările de noi intrări de capital, de investiţiile străine şi de creşterea absorbţiei de fonduri europene. Vedem o evoluţie stabilă, totuşi, a leului în 2017, în raport cu euro, la un nivel estimat la 4,45 - 4,5 lei“, a afirmat Ionuţ Dumitru.

Economistul-şef al ING Bank, Ciprian Dascălu, estimează un nivel maxim de 4,54 lei pentru un euro, în condiţiile în care leul este subevaluat.

Analiştii spun că evoluţia cursului va depinde şi de politica de dobânzi a BNR, care ar putea fi forţată să majoreze rata de politică monetară în 2017, de la nivelul minim istoric actual, de 1,75%, pentru a urca dobânzile pe piaţa românească, mişcare care ar creşte atractivitatea leului. O astfel de măsură ar avea ca efect, însă, şi noi scumpiri ale împrumuturilor acordate statului, populaţiei şi firmelor.