Ioana Petrescu, despre măsurile economice impuse de Dragnea, Vâlcov, Teodorovici şi Dăncilă: Nu se pot repara uşor. Ce se poate face

„Măsurile şi modul de guvernare practicat de Dragnea, Vâlcov, Teodorovici şi Dăncilă lasă urme adânci asupra economiei româneşti, care nu pot fi eliminate dintr-o dată. Dintre acestea, impredictibilitatea, neîncrederea şi percepţia de incompetenţă la vârful administraţiei publice nu se pot şterge cu buretele imediat după plecarea lui Dăncilă”, consideră Ioana Petrescu, fost ministru al Finanţelor.

Potrivit acesteia, pentru a ameliora situaţia, noul guvern trebuie să lase Codul Fiscal neatins o perioadă după ce repară marile erori ale guvernării Dăncilă, precum Ordonanţa 114 şi impozitarea contractelor part-time.

„Orice culoare va avea următorul guvern, ar fi bine ca el să reziste până la alegerile parlamentare din 2020, ca să aibă timp să facă ceva. Noul premier, indiferent cine va fi, trebuie să fie mai înţelept decât predecesorii săi şi să acorde timp miniştrilor săi să se acomodeze şi să implementeze măsuri bune pentru ţară, nu doar să bifeze funcţia de ministru în CV”, consideră fostul ministru al Finanţelor.

În ceea ce priveşte neîncrederea, Petrescu susţine că aceasta se reflectă inclusiv prin dobânzile uriaşe pe care le plăteşte ţara noastră pentru finanţarea datoriei publice. „Guvernul român se împrumută de două ori mai scump, comparativ cu vechii noştri, Polonia şi Ungaria, potrivit dobânzilor la 10 ani. Asta înseamnă că investitorii străini nu au încredere că ţara noastră îşi poate plăti datoriile la timp şi, implicit, că nu au încredere în politicile economice ale guvernului.

Încrederea se pierde uşor şi se câştiga greu. Pe termen scurt, noul Executiv trebuie să menţină ţinta de deficit bugetar şi să reducă deficitul de cont curent pentru a recâştiga încrederea investitorilor străini care ne finanţează datoria publică”, notează Petrescu pe blogul său.

Incompetenţa de la vârful administraţiei

„Guvernul Dăncilă lasă în urmă trista impresie că oricine, indiferent de cât de puţin educat sau calificat este, poate fi ministru sau prim-ministru în România. Măsurile pompieristice luate de persoane fără nicio legătură cu domeniul pe care îl gestionează au decrebilizat total funcţia executivă. Daniel Dăianu, membru al Academiei Române şi Preşedintele Consiliului Fiscal, declara recent la un post de televiziune: “Anul 2019, în opinia mea, este o mărturie asupra unui grad de nepricepere la nivel înalt în a croi politica macroeconomică şi mă refer, în special, la prerogative ale Guvernului care periclitează stabilitatea economică la nivelul ţării şi cu o mare eroare, adică OUG 114/2018.” Domnul Dăianu a fost delicat. Adevărul e că am avut în ultima perioadă nişte miniştrii total nepregătiţi pentru astfel de funcţii.

Iată ce regres am înregistrat în ultimii 100 de ani: La 1 Decembrie 1918, la momentul Marii Uniri, prim-ministru era Ion I.C. Brătianu. În 2018, Guvernul era condus de Viorica Dăncilă. Brătianu a fost şef al Executivului de cinci ori, ministru al apararii, afacerilor externe şi al internelor, în timp ce Dăncilă a fost doar europarlamenar şi apropiată a lui Liviu Dragnea.

În urmă cu 100 de ani, ministrul de interne era Gheorghe Gh. Mârzescu. La 1 Decembrie 2018, la Interne era Carmen Dan. Mârzescu este cunoscut pentru elaborarea actului normativ care scotea în afara legii Partidul Comunist din România. Carmen Dan e un alt politician apropiat de Liviu Dragnea, fără multe alte realizari în CV, dar cunoscută pentru implicarea în intervenţia în forţă la mitingul din 10 august.

Titularul Ministerului Lucrarilor Publice (acum Transporturi) era în 1918 Anghel Saligny. 1 decembrie 2018 ne-a prins fără ministru la Transporturi şi cu o propunere înaintată de PSD în persoana lui Mircea Drăghici, trezorierul PSD. Saligny a fost un ilustru inginer român, în timp ce Drăghici este un personaj care este trimis în judecată DNA pentru delapidare.

„Fără penali în funcţii publice” e un slogan care a prins bine în rândul populaţiei. Cred că la fel de important ar fi să promovăm şi să aplicăm sintagma „Doar profesionişti în funcţii publice”. Altfel, nu mai ieşim din groapa în care ne lasă Dăncilă şi nu vom avea nicio şansă să recuperăm decalajul dintre România şi ţările mai dezvoltate din UE”.