INFOGRAFIE Secvenţe incredibile din filmul SF "Autostrăzi şi căi ferate în 2030", bazat pe datele din Master Planul General de Transport

Din Master Planul General de Transport reiese că în următorii 15 ani vom construi autostrăzi cu viteze astronomice de execuţie şi vom parcurge cu trenul distanţa de la Arad la Constanţa în mai puţin de şase ore.

Pentru a realiza toate proiectele prevăzute a fi finalizate până în 2030 în Master Planul General de Transport, prezentat marţi de ministrul Ioan Rus, România ar trebui să depăşească mai multe recorduri europene şi chiar mondiale în ceea ce priveşte ritmul investiţiilor, dar mai ales vitezele de execuţie ale lucrărilor de infrastructură.

„Adevărul“ vă propune o analiză în detaliu a marilor proiecte creionate de Guvern în acest Master Plan – documentul pe baza căruia vom cere bani europeni pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, reabilitarea de căi ferate şi modernizarea porturilor şi aeroporturilor.

Vom „vedea“ astfel un fel de film cu multe accente de science-fiction în care ţara se va transforma într-un şantier unde oamenii şi utilajele se vor mişca nefiresc de repede, iar în urma lor vor răsări, ca la desene animate, autostrăzi montane, cu tuneluri şi viaducte la înălţimi ameţitoare şi căi ferate pe care trenurile vor merge cu viteze ameţitoare.

Totul, bazat pe fapte... reale: cifrele din Master Plan. 

Investiţii: 268 de milioane de euro pe lună

În primul rând, totalul general al investiţiilor necesare pentru toate proectele din Master Plan este de 48,1 miliarde de euro.

Asta înseamnă că în fiecare an din următorii 15 vom aloca 3,2 miliarde de euro sau, mai concret, în fiecare lună din următoarele 180 (echivalentul a 15 ani) vom aloca 268 de milioane de euro, numai pentru infrastructură.

Pe sectoare, investiţiile vor fi alocate astfel: 147 de milioane de euro pe lună pentru drumuri expres şi autostrăzi (1,7 miliarde de euro pe an), 105 milioane de euro pe lună pentru căile ferate (1,2 miliarde de euro pe an), 11,6 milioane de euro pe lună pentru porturile maritime şi dunărene (140 de milioane de euro pe an), respectiv 3,2 milioane de euro pe lună pentru aeroporturi (39,2 milioane de euro pe an). Atenţie, aceste sume se vor aloca simultan.

Autostrăzi: ne vor invidia nemţii

În anul de graţie 2030, Carpaţii vor fi traversaţi de trei autostrăzi (Sibiu-Piteşti, Comarnic-Braşov şi Braşov-Bacău) şi de două drumuri expres (Drobeta Turnu-Severin - Lugoj şi Piteşti-Râşnov).

La autostrăzi, stimaţi telespectatori, ţineţi-vă bine pentru că urmează o secvenţă de mare magnitudine: după ce în ultimii 25 de ani s-au construit 600 de kilometri cu o viteză medie de execuţie de 65 de metri pe zi, în următorii 15 ani această viteză medie va creşte la 240 de metri pe zi.

Mai exact, vom construi 87 de kilometri de autostradă pe an (7,2 kilometri pe lună), pentru ca la finalul intervalului, în 2030, să avem în total 1.300 de kilometri de autostradă.

În aceeaşi perioadă, vom mai construi şi 125 de kilometri de drumuri expres pe an, ceea ce înseamnă 10,4 kilometri lună sau 347 de metri pe zi). Repetăm atenţionarea: toate se vor face simultan!.

Revenind la autostrăzi, să nu uităm că tronsoanele Comarnic-Braşov şi Sibiu-Piteşti traversează zone montane din cele mai dificile, deci vor avea viaducte de mare înălţime şi chiar tuneluri de mare lăţime.

Concret, Sibiu-Piteşti va avea 14,5 kilometri de tuneluri (câte 7,5 kilometri pentru fiecare sens de circulaţie), iar Comarnic-Braşov va avea 20 de kilometri de tuneluri (câte 10 kilometri pentru fiecare sens de circulaţie). Poduri şi viaducte: 31 de kilometri pe Sibiu-Piteşti şi mai mult de 20 de kilometri pe Comarnic-Braşov.

Puţină atenţie la tuneluri: pentru a avea un termen de comparaţie, amintim că viteza de săpare a tubului subteran propriu-zis este în prezent, la metroul bucureştean, de 16 metri pe zi (utilajele botezate „Sfânta Filofteia“ şi „Sfânta Varvara“ ating această viteză).

Păi, pentru a realiza numai tunelurile de pe Comarnic-Braşov şi Sibiu Piteşti ar fi nevoie de o viteză de săpare de 19 metri pe zi, în condiţiile în care roca montană este mult mai dură, mai greu de străpuns decât subteranul „moale“ al Bucureştiului.

Ca efect special pentru filmul nostru, adăugăm aici o secvenţă paralelă dintr-o altă peliculă celebră, proiectul actual al autostrăzii Comarnic-Braşov: de aici reiese că viteza de săpare a tunelurilor ar fi de aproape 40 de metri pe zi, având în vedere că ar trebui să fie totul gata până în 2017.

Aşadar, vom realiza 240 de metri de autostrăzi pe zi, în condiţiile în care noi am înregistrat până acum o viteză de execuţie de doar 65 de metri pe zi, iar recordul european în materie este de 158 de metri pe zi (atins de Ungaria, cu 800 de kilometri în 14 ani).

Ba, mai mult, vom avea lucrări de artă în zone montane, tuneluri, poduri şi viaducte pentru care ne vor invidia nemţii şi austriecii.

Senzaţii tari pe drumurile de fier

În timp ce şantierele de autostrăzi şi drumuri expres vor dudui şi lamele buldozerelor se vor înroşi din cauza vitezei de lucru, drezinele şi celelalte utilaje de modernizare a căilor ferate vor scoate efectiv scântei.

Asta pentru că în următorii 15 ani vom reabilita peste 3.200 de kilometri de cale ferată, din care 1.300 de kilometri numai pentru ca trenurile să poată atinge viteza comercială de 160 km/h.

Ceea ce înseamnă reabilitarea a 67 de kilometri de linii ferate pe an pentru viteze superioare, adică 5,5 kilometri pe lună.

Reamintim că la singurul tronson unde se poate atinge acesată viteză, adică la cei 225 de kilometri ai liniei Bucureşti-Constanţa, lucrările au durat 10 ani.

Reiese că viteza medie de executare a lucrărilor de reabilitare a fost de 22,5 de kilometri pe an, respectiv 1,8 kilometri pe lună.

Ca rezultat al acestor lucrări, vom avea în filmul nostru o ultimă secvenţă de senzaţie: trenurile vor face de la Constanţa la Arad mai puţin de şase ore! În 2030, întregul Coridor IV paneruropean (Constanţa-Bucureşti-Predeal-Braşov-Sighişoara-Simeria-Arad-Curtici) va fi reabilitat pentru 160 km/h.

Ca generic de final al filmului nostru, prezentăm o mică recapitulare: până în 2030, în fiecare lună vom construi câte 7,2 kilometri de autostradă (din care cel puţin trei sfredelind munţii), dar şi 10,4 kilometri de drumuri expres, dar şi 5,5 km linii ferate (reabilitări), investind în total 268 de milioane de euro.

Termen-limită pentru Comarnic-Braşov

La 13 ianuarie, premierul Victor Ponta a cerut Ministerului Transporturilor ca până pe 15 februarie să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov sau rezilierea procedurii. Iată că acest termen a sosit şi, după cum spunea premierul, „nu se mai poate aştepta după o amânare de opt luni. „Până pe 15 februarie, trebuie să spunem companiilor care au câştigat prima fază a procedurii «semnăm» sau «nu semnăm», pentru că nu mai putem să stăm“, a spus, în ianuarie, Victor Ponta, aflat la Ministerul Transporturilor. Premierul a precizat că, în cazul semnării contractului, construcţia va începe în maximum 60 de zile de la data semnării, respectiv până la 15 aprilie.

Click pentru a mări