Construcţia de iahturi, un business de lux în România

Clubul proprietarilor de iahturi din România este unul destul de restrâns. Constructorii mari, care fac şi export, câştigă extrem de bine, în timp ce producătorii locali care se axează pe

Clubul proprietarilor de iahturi din România este unul destul de restrâns. Constructorii mari, care fac şi export, câştigă extrem de bine, în timp ce producătorii locali care se axează pe comerţul intern spun că o fac mai mult din pasiune. Aceştia nu vând mai mult de 3-4 iahturi pe an.
Românii cu foarte mulţi bani caută mărcile de succes din import, cum ar fi Jeanneau, Sunseeker sau Performance. Astăzi, valoarea pieţei nu depăşeşte cinci milioane de euro, însă cei din domeniu estimează triplarea acestei sume în următorii 4-5 ani.
În condiţiile în care o ambarcaţiune, nu prea luxoasă, poate costa cât o casă de vacanţă, undeva la munte, cei care îşi permit o astfel de achiziţie au şi case de vacanţă, şi maşini de lux, şi o afacere care să le aducă suficienţi bani. Producătorii şi importatorii spun că în ţara noastră nu există o cultură a iahtingului. Dintre românii milionari în euro, în momentul de faţă există circa 100 de proprietari de iahturi.
Cei cu venituri medii preferă să închirieze un iaht pentru a-şi petrece câteva zile de vacanţă. În Tulcea, de exemplu, o zi pe fostul iaht al lui Ceauşescu, actualmente deţinut de omul de afaceri Mihai Iacob, costă 1.000 de euro. Ambarcaţiunea este dotată cu 10 camere cu două paturi, restaurant de lux, bar, terasă, iar în preţ sunt incluse şi plimbările pe Dunăre. Există şi iahturi mai mici, aşa-numitele "hoteluri plutitoare", unde o zi de cazare nu depăşeşte 20 de euro pe zi, de persoană. Acestea sunt de obicei ambarcaţiuni second-hand, recondiţionate. Constructorii susţin că piaţa iahtingului din România este una de nişă, pasionaţii fiind foarte puţini. Bogdan Isopescu s-a apucat de construit ambarcaţiuni în 2003. A pornit la drum cu o investiţie de doar 10.000 de euro, iar prima barcă pe care a proiectat-o, "Colibri 450", a fost un weekender (un mini-iaht, pentru plimbările de zi). "De atunci am tot proiectat şi construit, însă legislaţia din România şi lipa unei culturi în acest sens a românilor au făcut ca afacerea mea să nu fie una profitabilă. Românul este frate cu pădurea, nu cu marea", spune Isopescu. Un weekender costă în jur de 6.000 de euro şi are circa 4 metri.
"Fiecare metru care depăşeşte lungimea standard de 4 metri dublează preţul ambarcaţiunii", a mai spus Isopescu. Potrivit acestuia, sunt foarte puţini români care iubesc velele. Românii preferă iahturi cu motor, mai mari de 10 metri, dotate cu camere, bar şi duşuri. Franco's Marina a fost fondată în iunie 2004, o firmă cu capital privat italo-român care construieşte iahturi de lux. Potrivit reprezentanţilor acestei firme, afacerea a pornit după ce, în prealabil, s-a realizat un studiu aprofundat pe piaţa românească. Concluzia la care s-a ajuns este că, deşi piaţa românească este foarte diferită de celelalte, are potenţial, iar în următorii cinci ani cifra de afaceri din acest sector ar putea ajunge şi la 15-20 milioane de euro. Andrei Rochian, de la compania West System, spune că a început afacerea, în 1996, cu o investiţie minimă. Astăzi, cifra de afaceri se ridică la câteva sute de mii de euro pe an.
"Targetul nostru nu este în România. Construim câte două ambarcaţiuni pe an, şi doar pentru export. Materia primă provine 100% din import." Estimările arată că în România există aproximativ 5.000 de ambarcaţiuni, adică una la 2.750 de locuitori. Media în Europa este de o ambarcaţiune la 76 de locuitori. Guvernul României a anunţat că va investi, până în 2008, 60 milioane de euro pentru amenajarea de miniporturi de agrement nautic la Dunăre şi pe Litoral.
Înmatricularea unui iaht şi obţinerea permisului de navigaţie sunt proceduri greoaie şi costisitoare în România, de aceea majoritatea cumpărătorilor preferă să înmatriculeze ambarcaţiunile în alte ţări. Accizele la ambarcaţiunile mai mari de 7 metri sunt de 50%, fiind incluse în categoria bunurilor de lux. Prin urmare, preţul unui iaht de 200.000 de euro poate ajunge, după plata accizelor, a TVA-ului şi a taxei de transport până la Marea Neagră sau Dunăre, la 400.000 de euro. România are în prezent un singur port privat - Europa Yacht Club, la Eforie Nord. Locaţia este controlată de omul de afaceri George Copos. Miniportul poate găzdui simultan 65 de ambarcaţiuni. În aceste condiţii, turismul nautic din ţara noastră nu este un segment foarte dezvoltat. În Bulgaria, de exemplu, există opt miniporturi la nivel occidental, iar piaţa nautică este mult mai mare. Veniturile unui miniport provin din costurile de cheiaj - parcarea ambarcaţiunilor - şi din întreţinerea acestora. În România, un proprietar de iaht plăteşte pentru cheiaj în jur de 1.000 de euro. Potrivit constructorilor, din cauza infrastructurii proaste, iahturile de la Marea Neagră sunt scoase iarna din apă, şi astfel costurile de întreţinere sunt ridicate.