Floreşti, comuna fruntaşă la construcţia de locuinţe

În primul trimestru al acestui an, în localitatea din apropierea Clujului au fost date în folosinţă aproximativ 1.300 de unităţi locative Bucureşti, Cluj, Iaşi şi alte câteva oraşe

În primul trimestru al acestui an, în localitatea din apropierea Clujului au fost date în folosinţă aproximativ 1.300 de unităţi locative

Bucureşti, Cluj, Iaşi şi alte câteva oraşe mari sunt numele repetate obsesiv atunci când se anunţă noi proiecte rezidenţiale. Există însă în România o mică localitate în care macaralele şi mistriile au construit fără zgomot. Peste noapte, comuna clujeană Floreşti a devenit capitală rurală a imobiliarului românesc.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, într-o comună care numără mai puţin de 9.000 de locuitori, au fost finalizate 1.300 de locuinţe. Şi asta în contextul în care în toate comunele din România s-au finalizat ceva mai mult de 5.000 de case noi. Diferenţa faţă de localitatea situată pe locul secund - Apahida, tot un satelit nord-vestic al Clujului - este şi ea una semnificativă.

Numărul locuinţelor finalizate în Floreşti este de aproape zece ori mai mare. Dezvoltarea limitrofă a Bucureştiului, cu un maxim de 108 locuinţe finalizate în comuna 1 Decembrie, se află la o distanţă încă şi mai mare.

15.000 de apartamente în următorii 2-3 ani

Doru Lupeanu, director de marketing al agenţiei imobiliare Grup de Lux Cluj, subliniază că, din punctul de vedere al infrastructurii, Floreştiul rămâne o comună în sensul propriu al cuvântului. Chiar şi aşa, în Floreşti se construieşte acum un adevărat oraş.

Numai anul acesta, în comună au fost demarate proiecte imobiliare în valoare de 150 milioane de euro. Multiserv, Imperialii, Dangar, Irish Residence, Flower Residence, Complexul Floreşti, Ansamblul Blumendorf, Sunny Valey sunt doar câteva exemple. În acest context, specialiştii imobiliari susţin că în următorii 2-3 ani, în comună vor fi date în folosinţă circa 15.000 de apartamente.

Întâi câteva case, apoi blocuri întregi

"În urmă cu doi ani, când am început să-mi fac casa, numai eu eram pe câmpul acesta", povesteşte localnicul Mihai Krajczar. De câteva luni, în faţa curţii sale, unde acesta creşte găini şi curci, la numai câţiva metri, a răsărit un bloc de 5 etaje, urmat de încă vreo 10 construcţii gemene. "Anul trecut s-au apucat de lucru. Prima dată au spus că fac vile. Pe urmă au făcut… ce vedeţi", spune bătrânelul, arătând spre şirul de blocuri care se înalţă ameninţător lângă proprietatea sa.

Vizavi de mastodonţii de beton se desfăşoară aproximativ 20 de case, la care se fac ultimele finisaje. Şantierul nu se termină aici.

Câmpia străbătută de strada Eroilor, pe care în urmă cu doi ani creştea iarba, s-a transformat într-un loc unde acum cresc blocuri şi case dispuse haotic, de parcă un arhitect beat s-ar fi jucat pe planşa de proiectare. Peste tot unde îţi îndrepţi privirea vezi muncitori care fie toarnă fundaţia unui bloc, fie lucrează la structura de rezistenţă a unui imobil.

Persoane fizice şi dezvoltatori

"De la persoane fizice şi până la dezvoltatori mai mari, pe piaţa imobiliară din Floreşti îi găseşti pe toţi", spune Doru Lupeanu. La început, proiectele mici, de 2-3 case sau blocuri de 8-10 apartamente, erau majoritare; acestea erau realizate de persoane fizice care aveau acces la finanţări. "Au intrat apoi pe piaţă şi dezvoltatorii, existând în prezent proiecte de peste 500 de apartamente sau minicartiere închise", adaugă Lupeanu.

Acesta explică interesul crescut al developerilor pentru comuna clujeană în primul rând prin prisma dezvoltării segmentului comercial. Retaileri precum Metro, Praktiker sau Polus Mall au găsit aici suprafeţe de teren ample, uşor accesibile. "Interesul clienţilor a fost generat cu prioritate de preţurile mult mai mici (comparativ cu oraşul), urmând apoi accesul relativ facil către oraş şi dezvoltarea segmentului comercial", subliniază Lupeanu.
Preţuri de două ori mai mici decât în Cluj

Un apartament în construcţie este de regulă de două ori mai ieftin decât în Cluj. Astfel, în funcţie de suprafaţă, o locuinţă pentru clasa medie poate fi achiziţionată în Cluj la un preţ minim de 1.500 de euro metrul pătrat, în timp ce maximul tinde spre 1.800 (la locuinţele de trei camere).

Spre comparaţie, precizează Lupeanu, preţul mediu pe metrul pătrat util la apartamentele în construcţie din Floreşti este de 700-900 de euro. Perspectivele de evoluţie a preţurilor pentru anul acesta promit să menţină comuna în topul preferinţelor cumpărătorilor.

"Pentru prima dată, pe piaţa din Floreşti sunt de aşteptat stagnări ale preţurilor pentru anul în curs", estimează Lupeanu. Aceasta, în contextul în care, în anii precedenţi, s-au înregistrat rate de creştere comparabile cu cele din Cluj, de 20-30%.

Monica Frenţiu, o avocată în vârstă de 31 de ani, este doar un exemplu pentru locuitorii Clujului, care preferă să-şi achiziţioneze o casă în comuna limitrofă. În urmă cu un an, aceasta a contractat un apartament de 130 de metri pătraţi în Floreşti, cu banii pe care i-ar fi plătit pentru o suprafaţă de doar 60 de metri pătraţi într-un cartier din Cluj.

"Principalul motiv pentru care clujenii preferă Floreştiul sunt banii. Acum stăm în chirie în zona 0 a Clujului, dar chiria e foarte mare. Să cumperi un apartament acolo te costă 1.700 de euro pe metru pătrat. Aici am plătit 690 de euro/mp finisat", spune Monica Frenţiu. Singura nemulţumire a avocatei este distanţa faţă de oraş, care face necesară achiziţionarea a două maşini, pentru ea şi pentru soţ.

În urmă cu un an, şi Alin Ioaneş, un inginer de 34 de ani, s-a mutat din apartamentul său din cartierul Zorilor într-o casă la Floreşti. "Motivul principal a fot preţul, care e cam la jumătate faţă de Cluj. Pentru casa nefinisată, de 250 mp construiţi, plus 400 mp de teren, am plătit 130.000 de euro", subliniază acesta. Ioaneş are însă şi o nemulţumire.

"Partea rea sunt drumurile şi blocurile care se ridică haotic. În spatele casei nu aveam nimic, anul trecut, iar acum se construiesc zeci de blocuri, dacă nu sute. Ceea ce s-a întâmplat aici frizează ridicolul", explică clujeanul.

Randamentul investiţiei prin Ochiul specialistului

Fenomenul de extindere a aglomeraţiilor urbane către mediul rural este unul cât se poate de firesc. Acesta poate fi regăsit, la o scară mai mică sau mai mare, în numeroase alte oraşe ale ţării. La nivel de Bucureşti, comuna Iancu Nicolae este momentan un exemplu ilustrativ în acest sens.

Principalul motiv pentru care locuitorii oraşelor migrează spre periferia acestora sunt preţurile mai mici ale terenurilor. În plus, oamenii vor să aibă linişte, mai mult spaţiu, un teren lângă casă, departe de zgomotul şi poluarea urbană.

Începutul dezvoltării rezidenţiale a acestor zone periferice atrage însă în mod automat şi dezvoltatorii. De îndată ce se construiesc câteva case sau vile care arată mai bine, apar rapid şi investiţiile de amploare, concretizate în vile, dar mai ales blocuri de locuinţe.

Narcis Gorea, analist imobiliar