Firmele româneşti investesc mai mult în siguranţa la locul de muncă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
La Petromidia Năvodari, se fac eforturi şi simulări periodice de incendiu, pentru creşterea gradului de siguranţă în exploatare a instalaţiilor şi de protejare a angajaţilor FOTO Arhivă
La Petromidia Năvodari, se fac eforturi şi simulări periodice de incendiu, pentru creşterea gradului de siguranţă în exploatare a instalaţiilor şi de protejare a angajaţilor FOTO Arhivă

Conform unui raport al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), numărul persoanelor accidentate la muncă a scăzut cu 33% în primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015.


„În primele 3 luni ale anului 2016, a fost înregistrat un număr de 782 persoane accidentate, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului trecut au avut loc 1.167 de accidente. Indicele de frecvenţă (numărul de accidentaţi care revine la 1.000 de lucrători) a fost 0,63 la mie pentru totalul persoanelor accidentate, în scădere cu 35,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, când a fost 0,98 la mie“, se arată în documentul elaborat de MMFPSPV. Din totalul de 782 de accidente de muncă, au fost înregistrate în perioada ianuarie – martie 2016, doar trei cazuri de persoane accidentate mortal, ceea ce înseamnă cu 95,4% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2015, când s-au înregistrat 65 de decese.

Este evident că atât angajatorii, cât şi angajaţii au devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai conştienţi, atenţi şi preocupaţi de munca în condiţii de siguranţă. În România, rezultatele politicilor privind prevenţia la locul de muncă au dus la reducerea accidentelor grave cu pierderi umane. Conform datelor oferite de instutiţiile specializate situaţia accidentaţilor mortal în muncă înregistrează un trend descendent, de la 508 în anul 2008 la 185 în 2014. Ideal ar fi să nu existe accidente de muncă şi pierderi de vieţi omeneşti, dar oriunde există o activitate economică, desfăşurată mai ales în zone de risc, se mai pot înregistra si accidente. Din nefericire, cele mai grave dintre acestea generează şi fatalităţi. Totuşi, prin comparaţie, numărul persoanelor decedate pe şoselele ţării anul trecut a fost, conform datelor oficiale oferite de Poliţia Română, de 1893, de 10 ori mai mare decât cel al persoanelor moarte din cauza incidentelor la locul de muncă. Pentru a avea o imagine de ansamblu al impactului accidentelor rutiere în societate, în fiecare zi cinci oameni mor pe şoselele ţării, adică un deces la fiecare 5 ore!

Conform raportului MMFPSPV, principalele sectoare ale economiei naţionale în care au fost consemnate cele mai multe accidente de muncă în primele trei luni ale anului 2016 sunt comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, transporturi terestre şi transporturi prin conducte.

Cei mai mulţi accidentaţi: între 40 şi 50 de ani

„Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidenţiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 40-50 de ani deţin ponderea cea mai mare, de 32,5%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani, care au ponderea de 23,8% din totalul persoanelor accidentate pe primele 3 luni ale anului 2016. De asemenea, persoanele din grupa de vârsta 50-60 de ani au procentul cel mai mare, de 66,7%, din totalul accidentaţilor mortal pe primele 3 luni ale anului 2016“, se mai precizează în comunicatul  Ministerului Muncii.

Situaţia din România, în ceea ce priveste numarul accidentelor grave de muncă, este mult mai bună decât cea înregistrată la nivel mondial. Conform datelor furnizate de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) în lume sunt înregistrate anual peste 300.000 decese în timpul accidentelor de muncă, numărul acestora fiind aproape constant în ultimii ani. Anul trecut, cele mai mediatizate dintre accidentele grave de muncă au fost cele de la Tianjin (China) cu 54 de persoane decedate într-un depozit de chimicale, cel din Italia, la rafinaria ENI cu două persoane decedate şi teribilul accident din capitala Ghanei unde peste 150 de oameni au murit în urma unei explozii dintr-o staţie de benzină.

Recent, un incendiu la una din instalaţiile de pe platforma Petromidia Năvodari a dus la decesul a 2 persoane şi rănirea altor 2, angajaţi ai companiei Rominserv. Din primele date preliminare, cauzele incidentului conduc la premisa unei probleme de natură tehnică, dar cercetările sunt în curs. Specialiştii companiei colaboreaza pentru identificarea cauzelor exacte cu autorităţile şi experţii în domeniu, dar şi cu experti tehnici cu înaltă calificare profesională.

În acelaşi timp, compania şi-a intensificat toate eforturile pentru creşterea gradului de siguranţă în exploatare a instalaţiilor şi de protejare a angajaţilor, dar şi pentru identificarea măsurilor de îmbunătăţire a standardelor de siguranţă în muncă, inclusiv pentru reiterarea nevoii de conştientizare a angajaţilor cu privire la importanţa existenţei acestor standarde.

De asemenea, Inspecţia Teritorială de Muncă a iniţiat la finele lunii august o amplă acţiune de control în toate unităţile de prelucrare a ţiţeiului din ţară, pentru verificarea relaţiilor de muncă, a securităţii şi sănătăţii la locul de muncă. În prezent, în România mai sunt 4 rafinării (Petromidia Năvodari, Petrotel Ploieşti, Petrobrazi Ploieşti şi Vega Ploieşti), cu o capacitate nominală de procesare de circa 12 milioane de tone/an.

Cele mai mari accidente în industria de rafinare din România au avut loc în 1983 şi 1985, la combinatul petrochimic Teleajen. Astfel, în decembrie 1983, instalaţia de piroliză a explodat în timpul unor probe tehnologice, fiind consemnate 27 de decese şi 39 de persoane rănite. O a doua explozie a avut loc in 1985, la secţia „Dezasfaltare“, bilanţul fiind de 29 de morţi şi 50 de răniţi.

Industria petrolieră, extracţia ţiţeiului şi transformarea acestuia în produse finite este una complexă, care necesită investiţii permanente în automatizarea proceselor şi modernizarea echipamentelor/a unităţilor de producţie, dar şi în pregătirea şi instruirea personalului, aspecte care pe termen lung determină o creştere a gradului de siguranţă, dar şi a reducerii impactului asupra mediului înconjurător.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite