Fed prognozează stagflație în SUA. Piața muncii riscă să se clatine din cauza tarifelor impuse de Trump

Ultimele minute publicate de Rezerva Federală a Statelor Unite conturează un tablou tot mai fragil al pieței muncii americane, pe fondul tensiunilor comerciale amplificate de deciziile imprevizibile ale președintelui Donald Trump. Oficialii Fed au transmis miercuri că se așteaptă la o slăbire „substanțială” a pieței muncii, ca urmare a politicilor comerciale oscilante promovate de administrația Trump, relatează CNN.

Rezerva Federala americana/FOTO:Arhiva

„Piața muncii este așteptată să slăbească semnificativ”, se arată în minuta ședinței din 6-7 mai, în care economiștii băncii centrale au revizuit în sus prognozele de inflație pentru 2024 și au redus estimările privind creșterea economică. Îngrijorările s-au concentrat mai ales asupra efectului cumulativ al tarifelor comerciale impuse haotic și a instabilității politice interne.

O economie între frână și accelerație

În ultimele luni, Fed a ales să mențină rata dobânzii neschimbată, mizând pe o aparentă reziliență a economiei. Însă chiar această reziliență începe să fie pusă sub semnul întrebării, spun oficialii: „Există un risc real ca piața muncii să slăbească în lunile următoare”, avertizează minuta. Evoluția acestui indicator-cheie depinde tot mai mult de traiectoria incertă a politicilor comerciale ale Casei Albe.

Unii oficiali Fed au relatat că firmele cu care sunt în contact sau care au răspuns la sondaje economice au început să limiteze sau chiar să oprească angajările, tocmai din cauza incertitudinii accentuate.

Datele de azi încă par bune. Dar pentru cât timp?

Chiar dacă la suprafață, datele din piața muncii încă par solide — rata șomajului era de doar 4,2% în aprilie, iar economia a generat 177.000 de noi locuri de muncă —, sub această aparență se ascunde o neliniște tot mai adâncă. Aplicațiile pentru ajutor de șomaj rămân la niveluri scăzute, dar tendința pe termen scurt este sub atentă observație.

Pentru Fed, piața muncii este barometrul esențial al sănătății economiei americane. Atâta timp cât americanii lucrează și câștigă, ei consumă, iar consumul reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul SUA. O destabilizare a pieței muncii ar însemna un val de tăieri de cheltuieli, o scădere a consumului și, în final, un efect de domino în economie.

Risc de stagflație în economia SUA

Oficialii Băncii Centrale a Statelor Unite (Fed) privesc cu îngrijorare evoluțiile recente din economie, într-un moment în care presiunile inflaționiste persistă, iar creșterea economică încetinește. Potrivit minutei publicate miercuri, în urma reuniunii din 6-7 mai, Rezerva Federală a decis să păstreze rata dobânzii neschimbată și să adopte o strategie de prudență, într-un context marcat de incertitudine accentuată, scrie The Wall Street Journal.

„Participanții au fost de acord că incertitudinea legată de perspectivele economice a crescut semnificativ, ceea ce justifică o abordare precaută, cel puțin până când efectele nete ale modificărilor de politică guvernamentală devin mai clare”, se arată în documentul oficial.

Inflație persistentă, creștere slabă – o rețetă periculoasă

Semnalul transmis de Fed este clar: o scădere a dobânzilor nu se întrevede în viitorul apropiat. Din contră, în rezumatul întâlnirii se conturează temeri tot mai serioase legate de un scenariu de stagflație — o combinație nefavorabilă de inflație ridicată și stagnare economică, dificil de gestionat prin măsuri clasice de politică monetară.

Între întâlnirile Fed din martie și începutul lunii mai, administrația Trump a crescut brusc tarifele vamale aplicate majorității partenerilor comerciali ai SUA, deși ulterior a suspendat unele dintre cele mai agresive majorări. Aceste mișcări au alimentat temeri că impulsurile inflaționiste generate de creșterea costurilor de import vor fi resimțite de consumatori și companii deopotrivă.

Potrivit minutei, mulți membri ai Fed au atras atenția că firmele americane intenționează să transfere creșterile de costuri asupra consumatorilor. Chiar și companiile care nu sunt afectate direct de tarife ar putea profita de context pentru a-și majora prețurile, urmând comportamentul pieței.

Tarifele comerciale – combustibil pentru incertitudine

Viitorul economic al SUA rămâne legat de evoluția „războiului tarifar” purtat de Trump, care pare să fi intrat într-o fază de relativă detensionare. Începând cu aprilie, președintele a introdus o nouă serie de tarife masive asupra importurilor din zeci de țări, dar apoi a revenit parțial asupra deciziei. Măsurile au fost suspendate temporar până pe 9 iulie, perioadă în care mai multe state au indicat că sunt dispuse să negocieze.

Pe 8 mai, Regatul Unit a fost primul care a semnat o înțelegere-cadru cu SUA, iar pe 12 mai, China și Statele Unite au anunțat o reducere reciprocă a tarifelor pentru 90 de zile. Uniunea Europeană a transmis că este gata să accelereze negocierile comerciale, gest care l-a determinat pe Trump să renunțe la amenințarea unui tarif de 50% pe importurile europene.

Însă tensiunile nu au dispărut complet. Până la începutul lunii iulie, Trump are de finalizat peste 100 de acorduri comerciale. În plus, China contestă vehement recentele decizii americane legate de interzicerea unor cipuri AI produse de Huawei și refuză să accepte responsabilitatea pentru combaterea fluxului de fentanil spre SUA — o altă cerință recurentă a Washingtonului.

Presiune politică și incertitudini electorale

Pe fundalul acestor evaluări prudente, Donald Trump a continuat să exercite presiuni asupra conducerii Fed, cerând scăderi de dobândă, deși a renunțat recent la amenințarea directă cu demiterea președintelui Jerome Powell. În ciuda acestor presiuni, Powell a reiterat public că „riscurile de a aștepta pentru a culege mai multe date sunt relativ mici”, consolidând poziția de neintervenție a instituției.

În piețele financiare, așteptările privind o eventuală reducere a dobânzilor în vara acestui an au scăzut semnificativ. Investitorii par să accepte că, în lipsa unui șoc major negativ, Fed va menține rata de politică monetară neschimbată pentru a nu reaprinde inflația.

Analiștii subliniază că o parte din presiunile inflaționiste ar putea fi temperate, fie printr-o reacție mai fermă a consumatorilor la prețurile în creștere, fie printr-o încetinire economică naturală, fie, în cel mai optimist scenariu, prin relaxarea tarifelor dacă negocierile comerciale vor da rezultate.

Fed merge pe sârmă

În acest climat volatil, Rezerva Federală ezită să intervină prea devreme. O reducere a dobânzilor acum ar putea alimenta din nou inflația, dar lipsa de reacție ar putea deveni riscantă dacă piața muncii slăbește brusc. Oficialii merg pe un fir subțire, între menținerea stabilității și anticiparea unor șocuri iminente.

Consumul american, indicatorul vital al economiei, rămâne fragil: un sondaj preliminar realizat de Universitatea din Michigan arată că încrederea consumatorilor a coborât la al doilea cel mai scăzut nivel din 1952 încoace. Paradoxal, un alt indicator — publicat de Conference Board — arată o ușoară creștere a optimismului în luna mai.

Pentru moment, Fed adoptă strategia „așteptăm și vedem”, dar realitatea este că fiecare zi de incertitudine politică se traduce în decizii amânate în economie: angajări suspendate, investiții puse pe pauză și tensiuni în creștere. Dacă președintele american continuă să transforme comerțul internațional într-un câmp de testare electorală, economia va începe să plătească prețul real al imprevizibilului.