Factura de plată a primului trimestru al aderării bate miliardul de euro

O contabiliate simplă, intrări/ieşiri, arată cum aderarea nu înseamnă implicit şi beneficii Colegii britanici ne dau încă la televizor drept barbari, deşi, până una, alta, noi dăm

O contabiliate simplă, intrări/ieşiri, arată cum aderarea nu înseamnă implicit şi beneficii

Colegii britanici ne dau încă la televizor drept barbari, deşi, până una, alta, noi dăm bani la bugetul comunitar special pentru ei. Mai multe firme străine şi-au majorat capitalul social, dar şi mai multe au fost radiate. Nu a crescut numărul falimentelor. După primul trimestru european, a venit momentul să facem o contabilitate simplă: pe-o coloană trecem intrările (încasările), pe alta ieşirile (plăţile).

Capitalul de imagine este primul care ne vine în minte într-o listă a beneficiilor "implicite" pe care le aduce aderarea. Aproape că vedem cum străinii, plictisiţi de tradiţionalele destinaţii, dau năvală să-i vadă pe români la ei acasă. Potrivit datelor Ministerului de Interne, în primele două luni au intrat în ţară 700.650 de străini (4,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut). Ieşirile sunt sensibil apropiate, 699.364 persoane, deci străinii sunt în principal turişti. De altfel, din datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică reiese că sosirile şi înnoptările turiştilor străini au crescut cu 6,1%, respectiv 5%. Procente nerelevante, dar explicabile, în condiţiile în care nici românii nu prea mai vor să stea acasă. Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregsitrate în punctele de frontieră au fost în primele două luni de 1,2 milioane, în creştere cu 14,2 %. Dinte cei plecaţi, peste 255.000 nu s-au mai reîntors (cel puţin în primele două luni). Anul trecut, în aceeaşi perioadă, nu se reîntorceau doar 200.000 de persoane.

Cum ne-a scăzut Europa ... ratingul

Statistica nu detaliază, pentru a vedea câţi români au plecat la muncă (în plus faţă de cei de până acum). Statistica Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă arată că pentru primele două luni ale anului a intermediat plasarea a 4.183 persoane, mai puţin de jumătate decât anul trecut. Evident, aceasta nu poate să însemne decât că mai mulţi români au decis să se ducă "singuri", la muncă. Sau au apelat la intemediari privaţi.

În schimb, în aceeaşi perioadă a crescut cu 52%, la 1.188, numărul permiselor de muncă acordate pentru aducerea lucrătorilor străini. E greu de spus dacă aceasta creştere se contabilizează la partea de câştig sau pierderi.

Nu putem încheia capitolul de imagine fără a aminti de recenta "ieşire", mai bine zis retrogradare: Standard&Poor's a revizuit în sens negativ perspectiva ratingului de ţară, de la "pozitivă" la "stabilă". Este prima revizuire în jos din ultimii 10 ani şi a avut loc tocmai pentru că ...suntem membri UE. Explicaţia e simplă: analiştii au dat ca argument pentru retrogradare lipsa unei clarităţi în orientarea politică, un eufemism pentru haosul politic din România. Dar, aşa cum spuneau recent capii politici de la Bucureşti, anul trecut nu s-au certat pentru a nu pune în pericol aderarea. Deci, dacă nu aderam în 2007, nu aveam haos, deci...

Problema cu ratingurile este că pe ele se uită investitorii străini. În primul rând, investitorii de portofoliu şi speculatorii, care sunt cei mai "sperioşi". Şi aşa cum vin buluc (cum se vede din aprecierea leului până la nivele nemaiîntâlnite în ultimii patru ani) pot să plece la fel, cu consecinţe dezastruoase pentru întreg mediul economic.

Dar şi mai grav ar fi să se sperie investitorii direcţi. Ei sunt cei care dau valoare adăugată, locuri de muncă şi asigurarea că deficitul de cont curent este acoperit. Or, potrivit ultimei balanţe de plăţi prezentate de Banca Naţională, deficitul-record de 766 milioane de euro a fost acoperit în proporţie de doar 51,4% de investiţii străine directe (circa 394 milioane de euro, din care o treime sunt credite intra-grup).

Datele din statistici sunt destul de greu de încadrat. La AVAS, statistica este nerelevantă: nu a găsit decât o persoană fizică din Grecia ca investitor străin, dar asta probabil se explică prin faptul că nu a vândut decât pachete reziduale la societăţi nesemnificative. La ARIS este incompletă: intenţiile de investiţie anunţate de la începutul anului, "proiectele pe ţeavă" au fost în număr de 22, în valoare de 1,4 miliarde de euro (8039 locuri de muncă). Agenţia de investiţii străine spune că a crescut ponderea investitorilor provenind din ţări aflate în afara UE (Turcia, Japonia, China, Coreea, Thailanda, SUA). În general, aceşti investitori vizează intrarea într-o zonă care să le asigure accesul pe piaţa unică europeană. Deocamdată, cele mai noi proiecte vin din ţări UE, Franţa (Renault) şi Finlanda (Nokia), în principal pe criteriul reducerii costurilor.

Investitorii străini majoarează şi ...cesionează

Nici datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului nu dau o tendinţă clară.

Este important că, în ianuarie şi februarie, au crescut înmatriculările de societăţi cu participare străină, cu 36, respectiv 30% faţă de lunile similare din 2006. Capitalul social subscris a fost, pe total, în cele două luni, cu 46% mai mare. De asemenea, a crescut suma capitalului subscris pentru majorare de capital, ca şi numărul societăţilor (cu participare străină) care au făcut menţiuni de majorarea capitalului: în februarie, creşterea a fost de 55%, respectiv 12%: în ianuarie, creşterea a fost de 2,12 ori, respectiv cu 37%. La prima vedere, statisticile sunt tonice - vorbim de investiţii "curate", în "averea" unei companii înregistrate în ţară, şi nu de credite intragrup (de la firma-mamă către filiala din România). Un alt aspect îmbucurător - peste 50% din înmatriculările de societăţi şi din menţiunile de majorare a capitalului vin din ţări UE. Dar dacă punem aceste intrări pe seama aderării, atunci tot la fel ar trebui explicate şi ieşirile. De la începutul anului a crescut sensibil atât numărul radierilor de firme străine, cât şi valoarea capitalului social radiat: în februarie, de 4,6 ori, respective cu 83%; în ianuarie, de 5,6 ori (526 societăţi faţă de 93), respectiv de 13,6 ori (echivalent 18,6 milioane euro, faţă de 1,4 milioane euro); Mai spectaculoasă este însă o altă statistică - creşte fenomenul cesiunilor de la străini către rezidenţi, faţă de cesiunule în sens invers - în februarie, rezultatul net a fost de 204 milioane de euro ( creştere de 11 ori), iar în ianuarie de 92 de milioane (creştere de 2,8 ori). Cum înmatriculările şi majorările de capital n-au ţinut pasul cu radierile şi cesiunile, investiţia străină, aşa cum este raportată în scriptele Registrului Comerţului, a scăzut de la începutul anului.

Dacă în privinţa ieşirilor prin radiere nu sunt dubii, în schimb e greu de spus dacă e "de bine" sau de "de rău" că străinii îşi cesionează participaţiile rezidenţilor. Am putea vedea acest lucru chiar ca o maturitate a capitalului autohton. De altfel, e momentul să vedem şi partea internă a efectului aderării. Sunt românii mai dornici să deschidă afaceri, ca antreprenori europeni? Probabil, dar de acest lucru nu ne putem da seama din statistici. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, în perioada 1 ianuarie-27 martie 2007, s-au înregistrat 36.208 companiii, faţă de 33.234 în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creştere nesemnificativă.

Aderarea nu e "lapte şi miere", dar nici... fiere

Institutul Naţional de Statistică spune că, după primele două luni, cifra de afaceri în industrie a crescut cu 21%, că lucrările în construcţii au crescut cu 28%, iar comerţul cu autovehicule cu 60%. În februarie 2007 erau cu 105.000 angajaţi mai mult decât cu un an în urmă, cu 95.000 mii mai puţini şomeri, iar salariul mediu nominal net este cu 22,7% mai mare. Asta în condiţiile în care, faţă de februarie 2006, coşul de consum s-a scumpit cu mai puţin de 4%. Şi astfel, putem raporta că puterea de cumpărare a salariului de azi este la 99,6% faţă de momentul octombrie 1990 (considerat neoficial momentul "maximei prosperităţi" a românului, când salariile aveau generozitate "europeană", iar preţurile mai păstrau "moştenirea comunistă"). Sunt statistici deja normale pentru o economie pe care chiar analiştii internaţionali încep să o considere supraîncălzită, cu motor supraturat. Un motor care, fără îndoială, a pornit şi cu injecţie europeană.

Este greu de dezvoltat acum un model matematic care să spună cu cât creşte puterea motorului după aderare. Mai important ar fi să vedem dacă există vreun efect de frânare.

450 milioane euro, ieşiri din economia românească

Potrivit ultimului raport al Institutului Naţional de Statistică, deficit în comerţul intracomunitar, în ianuarie 2007, a fost de circa 680 milioane de euro, în creştere cu peste 100% faţă de ianuarie 2006.

Dacă ţinem cont că ritmul de creştere a deficitului a fost în 2006/2005 de 44%, nu este hazardat să considerăm că jumătate din creşterea de 100% (echivalentul a 150 de milioane de euro) este efectul aderării, adică al eliminării barierelor vamale. Astfel, comercianţii au putut înlocui produsele din producţia internă cu cele aduse liber din ţările UE. La suma de 450 de milioane am ajuns presupunând că efectul este în fiecare lună de minimum 150 de milioane. În realitate, suma ar putea fi mai mare.