Economia subterană poate fi o adevărată gură de oxigen pentru o Europă sufocată de criză

Este Grecia cu adevărat în faliment? O întrebare ce poate primi un răspuns negativ, dacă analizăm ponderea pe care economia neoficială – cea nefiscalizată (sau „economia subterană”) o are în Produsul Intern Brut (PIB) oficial.

Potrivit unui studiu realizat de Friedrich Schneider, profesor de economie în cadrul universităţii austriece Johannes Kepler University, la finele anului trecut economia subterană a Greciei reprezenta peste 25% din cea reală. Prin urmare, Produsul Intern Brut potenţial (însemnând PIB-ul oficial, adică aproximativ 234 de miliarde de euro, la care se adaugă valoarea estimată a economiei subterane – respectiv circa 60 de miliarde de euro) ar fi fost de 294 de miliarde de euro – faţă de 234 cât a fost cifra oficială.

În întreaga Europă există discuţii serioase pentru aducerea unei părţi cât mai mari a economiei din zona întunecoasă în zona celor plătitori de taxe. Doar că principalul instrument luat în calcul de politicieni pentru a face acest lucru este impunerea de noi, tot mai multe şi mai stricte controale. Problema este că toate aceste aşa-zise soluţii nu vizează decât efectele, şi nu problemele fundamentale ale sistemului actual, şi nicidecum adevăratele motive pentru care economia subterană există şi, chiar, pe alocuri (cum se întâmplă în România spre exemplu)… înfloreşte.

Ameninţările cu majorarea taxelor (adică amenzi şi penalizări) nu sunt însă de natură a-i speria pe aceştia mai mult decât sunt deja speriaţi de nivelul ridicat de taxare oricum existent. Decât dacă o stricteţe mai mare ar fi poate însoţită şi de o reducere şi simplificare proporţională a cadrului de reglementare şi de o diminuare considerabilă a poverii fiscale puse pe umerii antreprenorului.

Acestea sunt de fapt măsurile care îl pot determina pe întreprinzător să nu-şi mai asume riscurile asociatea funcţionării în ilegalitate, şi prin care se poate reduce dimensiunea economiei subterane prin aducerea ei la suprafaţă. Pentru o astfel de abordare însă, filozofia economică trebuie schimbată. Economia subterană nu ar mai trebui considerată o plagă a societăţii, ci doar ceea ce este de fapt… adică cel mai clar semnal că politicile intervenţioniste au eşuat.

Află cât de mare este economia subterană în economiile ţărilor membre ale Uniunii Europene, pe Forbes.ro