Degradarea solurilor amplifică problemele cu apa ale României. Care sunt soluțiile

Seceta severă din 2024 a dus la raționalizarea apei pentru zeci de mii de români din șase județe, iar un nou raport al mișcării Salvează Solul arată că degradarea solului este un factor major care agravează criza resurselor de apă.

Degradarea solurilor amplifică problemele cu apa ale României. Foto arhivă

Raportul arată că apa de ploaie nu este absorbită eficient de solurile deteriorate, ceea ce duce la reducerea rezervelor din apele freatice și de suprafață în timpul perioadelor secetoase și la apariția torenților în timpul ploilor abundente. Această degradare a solului contribuie la stresul hidric în toată Europa, deficitul de apă afectând 40 % din suprafața terestră în 2022. Raportul mai subliniază și că 61 % din solurile europene sunt considerate în prezent nesănătoase.

Problema este exacerbată și de creșterea temperaturilor la nivel mondial. În 2024, planeta a cunoscut cel mai cald an documentat vreodată, marcând prima dată când temperatura medie globală a depășit cu 1,5°C nivelurile preindustriale. IPCC estimează că o creștere de 1,5°C a temperaturilor globale ar putea duce la 30.000 de decese cauzate de căldură anual în Europa.

Raportul subliniază că restabilirea sănătății solului este vitală pentru România. Materia organică din solul sănătos poate stoca până la de 10 ori greutatea sa în apă. Practici precum pășunatul durabil și culturile de acoperire, sunt esențiale pentru refacerea funcției solului și rezilienței acestuia în timpul secetei.

„Prioritizarea sănătății solului este esențială pentru gestionarea resurselor de apă ale României, pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru asigurarea producției de alimente. Îndemnăm guvernanții să ofere sprijin suplimentar fermierilor pentru a crește materia organică din sol. Acest lucru va asigura apa și securitatea alimentară pentru generațiile viitoare.” - Praveena Sridhar, Coordonator Tehnic, Salvează Solul.

Care sunt soluțiile

Abordarea crizei globale a apei necesită o schimbare fundamentală în modul în care gestionăm solurile, se arată în raport. Potrivit acestuia, implementarea unor practici durabile de gestionare a solului, adaptate condițiilor specifice ale unei regiuni din întreaga lume, este crucială pentru atenuarea deficitului global de apă. Atunci când sunt adaptate la condițiile locale și la sistemele de producție, următoarele practici sunt esențiale pentru revitalizarea solurilor și reaprovizionarea resurselor de apă:

• Agricultura cu arătură redusă sau fără aratură minimizează perturbarea solului, îmbunătățind structura solului, crescând infiltrarea apei și reducând eroziunea, ceea ce o face relevantă pentru agricultura la scară largă.

• Culturile de acoperire implică plantarea de culturi (de obicei cu creștere rapidă și întreținere redusă) pentru a acoperi suprafața solului între perioadele de producție a culturilor principale. Anumite culturi sunt cultivate în principal pentru a proteja, îmbogăți și restaura solul, mai degrabă decât pentru recoltare directă sau vânzare. Atunci când o cultură de acoperire este eliminată prin cosit sau tăiere, dar este lăsată netulburată la suprafața solului, aceasta funcționează ca mulci - protejează solul și îmbunătățește sănătatea solului pe măsură ce se descompune în timp.

• Rotația culturilor, practica de cultivare a diferitelor culturi într-o secvență, oferă beneficii semnificative micilor fermieri. Aceste culturi sunt cultivate strategic pentru a preveni pierderea nutrienților, a reduce eroziunea solului și a limita scurgerile de suprafață din straturile mai adânci ale solului. Această abordare îmbunătățește viața și sănătatea solului prin diversificarea cerințelor de nutrienți și îmbunătățirea structurii solului. De asemenea, perturbă ciclurile dăunătorilor și bolilor, reducând nevoia de pesticide chimice. În plus, rotația culturilor îmbunătățește eficiența utilizării apei prin optimizarea sistemelor radiculare și reducerea eroziunii solului.

• Agrosilvicultura este o practică agricolă durabilă care implică integrarea copacilor în peisajele agricole. Acest sistem îmbunătățește sănătatea și viața solului, biodiversitatea și funcțiile ecosistemului prin îmbunătățirea activității biologice a solului și promovarea ciclului nutrienților. S-a demonstrat că sistemele agroforestiere contribuie semnificativ la sănătatea solului prin susținerea unei game diverse de organisme din sol, care ajută la descompunerea materiei organice și la reciclarea nutrienților. În plus, aceste sisteme ajută la atenuarea eroziunii solului, la îmbunătățirea retenției apei și la îmbunătățirea structurii solului, făcând din agrosilvicultură o strategie eficientă pentru agricultura durabilă.

• Compostarea îmbogățește solul prin adăugarea de materie organică stabilizată și nutrienți esențiali, sporind astfel activitatea microbiană și fertilitatea generală a solului. Mulcirea , care implică acoperirea suprafeței solului cu materiale organice precum frunze, paie sau așchii de lemn, reduce evaporarea, menține umiditatea solului și reglează temperatura acestuia. Ambele practici contribuie semnificativ la îmbunătățirea structurii solului și la reducerea eroziunii, susținând în același timp o biotă diversă a solului.

• Pășunatul prin rotație, o practică de gestionare a animalelor care implică mișcarea sistematică a animalelor între pășuni, oferă beneficii semnificative pentru sănătatea solului, infiltrarea apei și prevenirea suprapășunatului. Permițând vegetației din zonele anterior pășunate să se refacă, această metodă îmbunătățește dezvoltarea rădăcinilor și crește materia organică din sol, ducând la o structură îmbunătățită a solului și a ciclului nutrienților. Aceste schimbări contribuie la o mai bună infiltrare și retenție a apei, reducând scurgerile și eroziunea. Astfel de practici sunt deosebit de relevante în regiunile cu sisteme pastorale, unde gestionarea durabilă a terenurilor este crucială pentru productivitatea agricolă și conservarea mediului

30.000 de decese/an din cauza căldurii în Europa

Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) estimează că o creștere cu 1,5°C a temperaturilor globale ar putea duce la 30.000 de decese legate de căldură anual în Europa, regiunile din sud-estul Europei confruntându-se cu cele mai mari și mai rapide impacturi. În 2024, sud-estul Europei a înregistrat precipitații sub normal și a înregistrat cea mai secetoasă vară din ultimii 12 ani, debitele medii ale râurilor în timpul sezonului fiind clasificate ca fiind semnificativ sau extrem de scăzute.

Pe de altă parte, Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice identifică Europa ca fiind una dintre regiunile care se confruntă cu cea mai mare creștere așteptată a riscului de inundații. În evenimentele recente, furtunile și inundațiile au făcut cel puțin 335 de victime și au afectat aproximativ 413.000 de persoane. Pagubele financiare sunt estimate la 18,2 miliarde de euro, inundațiile reprezentând 85% din pierderi. În plus, incendiile de vegetație au afectat aproximativ 42.000 de persoane pe întreg continentul.[9,10] Conform unei analize publicate de Agenția Europeană de Mediu, deficitul de apă afectează de obicei aproximativ o treime din populația UE (34%) și din suprafața terestră (30%) în fiecare an. Cu toate acestea, în 2022, aceste procente au crescut la 34%, respectiv 40%.[11] În mod alarmant, 61% din solurile din Europa sunt considerate în prezent nesănătoase, în principal din cauza pierderii de carbon organic, a biodiversității și a deteriorării turbăriilor. Această criză tot mai mare este strâns legată de degradarea solului cauzată de practicile agricole intensive, inclusiv eroziunea, salinizarea și compactarea.

2,4 milioane de oameni vor suferi până în 2050

Conform Raportului UNESCO privind Dezvoltarea Apelor la nivel mondial, aproape jumătate din populația urbană globală - până la 2,4 miliarde de oameni - se va confrunta cu deficit de apă până în 2050. Criza globală a apei, care se intensifică, este cauzată nu doar de schimbarea modelelor de precipitații și de creșterea cererii, ci și de degradarea silențioasă a solurilor noastre. Această degradare a infrastructurii naturale amplifică atât secetele, cât și inundațiile la nivel mondial. „Din Midwestul american până în Asia de Sud și Africa Subsahariană, solurile degradate intensifică stresul hidric în regiunile care se confruntă deja cu extreme climatice. Prin urmare, abordarea degradării solului nu este doar un imperativ agricol și de atenuare a schimbărilor climatice, ci și un element esențial al gestionării eficiente a resurselor de apă. Restaurarea funcționalității solului printr-o gestionare durabilă a terenurilor și a solului este esențială pentru reglarea ciclului apei - promovând absorbția, stocarea și filtrarea apei”, se arată în raport.

Prin îmbunătățirea sănătății solului, putem reduce scurgerile de suprafață, putem îmbunătăți reîncărcarea apelor subterane și a corpurilor de apă de suprafață și putem atenua impactul deficitului de apă, al inundațiilor și al secetei, asigurând un viitor mai rezistent și mai sigur atât pentru ecosisteme, cât și pentru comunitățile umane. Forumul Economic Mondial (2023) subliniază faptul că îmbunătățirea calității solului prin practici durabile de gestionare a terenurilor și a solului ne-ar putea ajuta să atingem obiectivele climatice.

Solurile sănătoase și vii pot stoca cantități semnificative de dioxid de carbon, pot spori biodiversitatea, pot îmbunătăți productivitatea agricolă și pot crește infiltrarea și retenția apei, contribuind la atenuarea schimbărilor climatice, a insecurității alimentare, a deficitului de apă, a inundațiilor și a secetei - ceea ce face ca restaurarea solului să fie una dintre cele mai practice și eficiente soluții disponibile.