Semnele bune de la începutul iernii se risipesc. Fermier: „În perioada asta erau ploi, nu puteai să intri, acum curge praful”
0După precipitațiile abundente de la sfârșitul anului trecut, care le-au dat fermierilor din zona de sud a țării speranțe că vor avea cel puțin o cultură de toamnă bună, semnele bune se risipesc. În sudul țării apa din sol începe să fie o problemă. Practici agricole și genotipuri care să răspundă noilor provocări sunt soluția, spun specialiștii.
Dacă nu va ploua în următoarea perioadă, tot ce s-a câștigat de la înființarea culturilor de toamnă și până acum se pierde. Fermierii se tem să nu se confrunte din nou cu deficit de apă în sol, caz în care se gândesc serios că viitorul afacerii ar fi pus sub semnul întrebării.
„Un an secetos e ceva, dar un an după altul te ruinează. Dacă va fi din nou secetă, iar statul nu ne ajută, mergem pe pierderi. La producții precum cele de anul trecut, la porumb, nu se acoperă nici cheltuielile”, spune un fermier din Dolj.
Vara 2024 a fost una dintre cele mai secetoase, culturile de primăvară fiind compromise pe suprafețe mari. Este motivul pentru care fermierii se gândesc îndelung dacă să mai înființeze culturi de porumb sau floarea-soarelui, acestea fiind cele mai calamitate. Începe, în schimb, să fie puse sub semnul întrebării și producțiile de grâu și rapiță.
„Floarea soarelui depinde de ploaie. Porumbul va fi cel mai compromis dacă nu va ploua, exact ca anul trecut. Au fost zone unde am făcut 500 de kilograme la hectar, zone unde s-a făcut o tonă, o tonă și jumătate, cei mai fericiți au făcut două tone anul trecut. Și cu două tone sau cu o tonă nu se scot cheltuielile niciodată la floarea soarelui. Ca să scoți cheltuielile, trebuie să faci un minimum de trei tone. De la două tone deja ai pierdere, de la o tonă, nu mai vorbesc, că intri în faliment”, spune Ion Medelete, un fermier din județul Dolj. Lucrează în familie câteva sute de hectare, cultură mare, iar agricultura devine, de la un an la altul, o mare provocare.
„Am un leasing la o combină, 50.000 euro/an rată. E și primul an, nu știu dacă reușesc să-l plătesc, de la anul, vedem. N-are un drum bun agricultura. Până anii trecuți, da, aveam o stabilitate. Acum n-avem o stabilitate în agricultură, nu știm ce facem mâine, nu ne ajută nici vremea. În primul rând vremea nu ne-ajută, nu ne-ajută timpul”, adaugă fermierul.
Și încercările nu se opresc aici. Prețul produselor pe care reușesc cu greu să le mai obțină se menține foarte scăzut, or la producții mici și cheltuieli în creștere de la un an la altul viitorul nu are cum să se arate promițător. Iar câmpul deja nu arată așa cum și-ar dori agricultorii. „În perioada asta erau ploi, în perioada asta era umiditate, erau inundații pe câmp, nu puteai să intri, acum curge praful”, mai spune Ion Medelete.
Agricultura a devenit o aventură în tot sudul țării. Sistemul de irigații i-ar mai putea salva pe fermieri, chiar dacă devine greu de luptat cu arșița și în condițiile în care se poate asigura apa.
„Noi n-avem puțuri forate, canal, să ne-aducă apă pe canal. Să forezi puțuri cu ce bani? De unde? Un puț și un sistem de irigații costă foarte mult, cu ce-l luăm?! Suntem la mâna lui Dumnezeu. Dacă plouă, facem producție, dacă nu.... Până acum a fost bine, aș putea spune. Dar de anul trecut e greu pentru noi, fermierii. Sperăm să fie timpuri bune, să ne-ajute guvernu’, să ne dea calamități în cazul ăsta, că-i nevoie, să putem supraviețui în continuare. (...) Ar fi bine dacă ne-ar ajuta să putem să rezistăm. Am avut un an prost, mai avem încă un an, s-ar putea să intrăm în faliment. Noi nici n-am ști ce să facem altceva, facem de ani de zile aceeași treabă”, explică fermierul de unde mai are așteptări.
„Probabil că o să fie ca și în anul 2024, secetă și arșiță”
Claudia Dunăreanu, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic, spune că deja sunt diferențe între parcele, în funcție de condițiile existente la înființarea culturii.
„Încă din toamnă, de când am început înființarea lor, la noi a fost secetă pedologică. La înființarea culturilor terenul a fost foarte uscat și răsărirea a fost neuniformă. Culturile trebuie să aibă o evoluție bună ca să putem să spunem că și evoluția o să fie bună”, spune specialistul. Pentru grâu mai există o scăpare, spune ing. Dunăreanu, dar pentru culturile de primăvară lipsa apei din sol este deja o problemă.
„La culturile pe care o să le înființăm în primăvară probabil că o să fie ca și în anul 2024, secetă și arșiță, și culturile or să fie compromise 100%, cum a fost și anul trecut la porumb, floarea soarelui și mazăre. La momentul ăsta, putem spune că grâu și rapița sunt afectate în proporție de 30-40%. Terenul este foarte uscat, pământul este nisipos. Ar fi trebuit să fie mult mai dezvoltat. Are câțiva frați, dar nu este cum trebuie dezvoltat. Solul este degradat, ar fi trebuit să aibă umiditate. Nu prea este ce trebuie”, a adăugat Dunăreanu.
Șapte stații meteorologice aflate în raza Centrului Regional Meteorologic Craiova colectează date de interes pentru specialiștii din agricultură. Pe baza acestor date culese din stațiile de la Băilești, Bechet, Caracal, Craiova, Drăgășani, Slatina și Târgu-Jiu se evaluează potențialul resurselor agroclimatice. Astfel, s-a constatat că, ȋn ultima perioadă, în zona de câmpie a Olteniei s-a declanșat un proces de aridizare, climatul devenind mult mai uscat.
În condițiile nou create, spun specialiștii, se impune realizarea de genotipuri rezistente la secetă și arșiță, cu potențial mare de producție și calitate superioară. Obținerea de producții mari este de asemenea condiționată de existența sistemelor de irigat, aspecte pe care fermierii le știu, doar că nu le este, deocamdată, la îndemână să le pună în practică.
„Agricultura se va confrunta cu provocări majore în următorii ani, având în vedere dependența de evoluția condițiilor climatice și, implicit, efectele fenomenelor meteorologice extreme asupra producției vegetale și nu numai. Riscurile în ceea ce privește producția alimentară datorită creșterii frecvenței evenimentelor extreme, cum ar fi valurile de căldură, perioadele de secetă sau inundațiile, pot conduce la diminuarea stabilității recoltelor și a capacității de producție”, spune Simona Iacob, responsabil agrometeorologic regional.
Se încarcă comentariile...
