Cum reciclează germanii în comparație cu românii și la ce tehnici au ajuns

Germania a fost multă vreme lăudată pentru priceperea sa în reciclare, dar eforturile sale de a reutiliza ambalajele sunt poate și mai impresionante.

În Germania se colectează și becuri și baterii, pe lângă recipientele din plastic și sticlă

Trei dintre băuturile preferate de germani – bere, apă și lapte (probabil în această ordine) – sunt acoperite de scheme de depozit la nivel național, relativ asemănătoare cu sistemul SGR din România.

Însă germanii au ajuns să dezvolte noi tehnici, pe lângă aparatele de colectare a recipientelor din plastic și aluminiu, existând și cele care colectează becuri sau baterii.

În plus, companiile alimentare încep să îmbrățișeze mișcarea de reumplere și pentru alte alimente, scrie The Guardian.

„Văd din ce în ce mai multe magazine care vând produse în ambalaje reutilizabile”, spune proprietarul unui magazin care a dedicat un perete al distribuitoarelor de cereale și cereale din care clienții pot umple recipiente aduse acasă.

Problema pe care proprietarii de magazine din Germania încearcă să o soluționeze este excesul de gunoi care murdărește căile navigabile, ucide animale sălbatice și, după ce plasticul se descompune în particule minuscule, se infiltrează în organele noastre.

În 2021, germanul mediu a generat deșeuri de aproximativ opt ori greutatea lor corporală: 651 kg, mai mult decât locuitorii medii din toate țările din Europa , cu excepția celor patru . Germania a creat cu 64% mai multe deșeuri de plastic în acel an decât a făcut-o cu două decenii mai devreme și a ars majoritatea acestora.

Problemele de ambalare ale Europei s-au adunat pe măsură ce consumerismul s-a răspândit, iar țările din Asia și-au închis porturile pentru navele pline cu gunoi din vest. Ca parte a eforturilor de a opri gunoiul dăunător înfundarea gropilor de gunoi sau arderea în incineratoare, UE și-a stabilit obiective de reducere a ambalajelor cu 5% până în 2030, cu 10% până în 2035 și cu 15% până în 2040.

Reciclarea este o opțiune, dar reciclarea plasticului este o problemă nerezolvată. În plus, ierarhia europeană a deșeurilor a pus prevenirea și reutilizarea mai presus de reciclare din 2008. Dar activiștii spun că regulile de reducere a ambalajelor sunt pline de lacune – și cer nu doar reglementări mai stricte, ci și o schimbare de cultură.

„Mașini de vânzare inversă”, similare aparatelor de colectare din România

Germania are un avans față de mulți dintre vecinii săi cu schemele sale de colectare a sticlelor, în care clienții sunt taxați un pic mai mult în avans pentru achiziția lor (sistem similar cu cel din România în care consumatorii plătesc 50 de bani în plus pentru fiecare recipient, pe care îi recuperează când predau ambalajele) – fie că sunt sucuri de lux de la un magazin organic sau bere ieftină. Sticlele, care sunt lăsate în „mașini de vânzare inversă” din supermarketuri, sunt apoi transportate, curățate și reumplute.

În spatele acestui proces se ascunde o alianță delicată a companiilor care au convenit să-și standardizeze și să-și împărtășească ambalajele, dintre care unele se află în trecut. Bazinul Milch Mehrweg – „Milk Reuse Pool”, sau MMP – de exemplu, a fost început de industria germană a lactatelor în anii 80 și oficializat în anii 90.

Procesul nu a mers fără probleme, iar după 2008, organizația a fost desființată. Sistemul a continuat, neguvernat, până în 2022, când a fost reactivat ca Pool Mach Mehrweg („Make Reuse Pool”). Acum lucrează la consolidarea cooperării dintre membri și la creșterea eficienței. De asemenea, sa extins pentru a include și alte alimente și băuturi.

„Sistemele reutilizabile sunt cele mai eficiente dacă sunt scalate, dacă sunt folosite mult, dacă sunt folosite în fiecare regiune”, spune Julia Klein, un fost inginer de la Siemens, care conduce MMP. „Doar menținerea acestui lucru pentru sectorul lactatelor limitează potențialul.”

Beneficiile unui sistem de reutilizare includ economii de scară și bariere mai reduse la intrare pentru noii veniți. Procesul de standardizare înseamnă că sticlele pot fi folosite de toate companiile, astfel încât recipientele goale trebuie duse doar la cel mai apropiat cumpărător. Acest lucru reduce costurile de transport - și emisiile.

Dar există și costuri. Sticlele de sticlă sunt mai grele decât ambalajele de unică folosință, ceea ce crește emisiile provenite din transport și ar putea avea nevoie de echipamente scumpe de curățare pe care firmele mici nu-și permit să le cumpere.

În România sunt foarte puține magazine care permit reutilizarea recipientelor 

Principiul de reutilizare a recipientelor aduse de acasă prinde contur și în România, însă sunt foarte puține magazine care permit și chiar îndeamnă consumatorii să facă acest lucru.

Din noiembrie 2023, în România funcționează Sistemul de Garanție Returnare (SGR) implementat de RetuRO, companie din care face parte și statul român.

Până la finele lunii iunie, peste 800 de milioane de ambalaje cu logo-ul „Ambalaj cu garanție” au fost returnate de consumatori. 

SGR funcționează astfel: consumatorii plătesc în avans o garanție de 50 de bani pentru fiecare recipient pe care există sigla SGR, bani pe care îi recuperează sub forma unui bon valoric de la aparatele care colectează recipientele.

Comercianții din România reclamă de mai multe luni probleme operaţionale care vizează întârzierea colectării ambalajelor, sincope de comunicare și proceduri care generează pagube financiare.

Punct de vedere al RETURO SGR

Sistemul de Garanție-Returnare din România este cel mai mare sistem de acest tip, complet integrat la nivel global și al doilea ca mărime din Europa, după cel din Germania. Implementarea celui mai mare proiect național de economie circulară nu a fost și nu putea fi lipsită de provocări, dar acest aspect constituie un punct comun pentru toate cele 15 state europene care au adoptat programe similare.

Însă o comparație realizată între Sistemul de Garanție-Returnare, lansat în România în 30 noiembrie 2023, și programele echivalente din țări precum Germania sau Olanda – unde aceste proiecte au fost implementate în urmă cu peste 20 zeci de ani – nu este echitabilă și, mai ales, relevantă. În cazul celor două țări, vorbim despre sisteme care ajuns la un nivel ridicat de maturitate, iar consumatorii au avut suficient timp să adopte obiceiul de a returna și recicla ambalaje SGR. Astfel de sisteme au parcurs numeroase etape de dezvoltare, de optimizare și eficientizare, reușind să-și extindă aria de ambalaje, litrajul acestora, precum și tipul materialelor ambalajelor/deșeurilor înscrise în program. Aceste țări reciclează astăzi la o rată de peste 90-95%, aspect care s-a petrecut în decurs de peste 20, chiar 30 de ani de zile de la implementarea sistemelor (cazul Germaniei).

Este important să apreciem nivelul de implicare al populației României, fără de care rezultatele pe care le-am văzut până acum în țara noastră nu ar fi fost posibile. În momentul de față, RetuRO construiește o infrastructură cuprinzătoare pentru a susține eforturile de reciclare din România, integrând tehnologia, planificarea și implementarea infrastructurii strategice și, cel mai important, implicarea comunității. Prioritatea noastră este să ne asigurăm că avem capacitatea necesară pentru a procesa cantitățile de ambalaje puse pe piață de producători, care cresc în mod gradual.

Centrele RetuRO de numărare și sortare sunt deschise etapizat, corelat cu ambalajele SGR puse treptat pe piață de către producători. În prezent, avem cinci centre RetuRO operaționale în țară, care împreună cu centrele pe care le operăm cu partenerii noștri în mai multe zone ale țării, pot procesa, cumulat, peste 6 miliarde de ambalaje anual. În următoarele luni plănuim să deschidem alte cinci centre regionale, în județele Dolj, Prahova, Bihor, Suceava și Constanța.

Perioada de până acum ne-a arătat că românii își doresc să se implice și să recicleze. Aveau nevoie doar de un instrument accesibil și eficient pentru a face acest lucru. Astăzi au acest instrument. În primele șapte luni de funcționare a sistemului, românii au returnat peste 850 de milioane de ambalaje SGR. Volumul de ambalaje colectate a crescut în fiecare lună de la implementarea sistemului, de la 30.000 de ambalaje în decembrie 2023, la aproximativ 350 de milioane în luna iunie 2024. O proporție semnificativă din aceste ambalaje, colectate de RetuRO, a fost direcționată către reciclatori, confirmând astfel funcționarea eficientă a SGR.

Sistemul de Garanție-Returnare se află, astăzi, în plin proces de optimizare și eficientizare, înregistrând un progres exponențial în fiecare lună, ceea ce ne face foarte încrezători și optimiști că acest sistem va contribui semnificativ la schimbarea în bine a României.