Cum reacţionează băncile centrale faţă de situaţia globală provocată de războiul din Ucraina

0
Publicat:
Ultima actualizare:
bank

Investitorii din întreaga lume sunt îngrijoraţi de ratele ridicate ale inflaţiei, de conflictul militar în curs de desfăşurare în Ucraina şi de efectele acestuia, de creşterea ratelor dobânzilor şi de situaţia politică, avertizează Bogdan Maioreanu, analist eToro.

Potrivit acestuia, pieţele sunt agitate, fiecare ştire referitoare la subiectele de mai sus determinând mişcări care se încadrează cu greu în anumite tipare. Fiecare majorare a ratei dobânzii de către băncile centrale este evaluată de către investitori, care încearcă să anticipeze dacă aceasta va frâna sau nu creşterea economică.

Cea mai recentă solicitare a Moscovei ca statele “neprietenoase” să plătească gazul rusesc în ruble s-a lovit de un refuz ferm. Acest lucru are potenţialul de a crea un embargo de facto pentru gazul rusesc în Europa. Unele ţări europene încep să se pregătească pentru acest eveniment. Guvernul olandez a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe oameni să folosească mai puţin încălzirea centrală şi să facă duşuri mai scurte pentru a economisi energie şi pentru a reduce dependenţa ţării de importurile de combustibil rusesc. Premierul italian Mario Draghi a menţionat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că Europa poate reduce importurile de gaz rusesc mai repede decât se estima anterior, deoarece există gaz în depozite şi “vom obţine gaz de la alţi furnizori”. În Germania, ministrul de finanţe, Christian Lindner, a declarat că “dependenţa de importurile de energie din Rusia trebuie redusă rapid şi permanent. O contribuţie importantă în acest sens o au terminalele plutitoare de Gaz Natural Lichefiat, pentru care ar trebui să deblocăm acum fondurile”.

În România, dobânda  de referinţă este deja 3%, încă mai mică decât în Cehia unde este de 5%, Polonia – 4,5% şi Ungaria – 4,4%. La polul opus, Bulgaria şi Slovacia au încă dobânda cheie la 0%.

În Asia, mai multe bănci centrale au luat măsuri antiinflaţioniste, înăsprind politicile monetare, iar unele au crescut ratele dobânzilor. Banca Coreei a majorat rata dobânzii pentru prima dată în ultimele trei luni cu 25 de puncte de bază, până la 1,5%, în încercarea de a reduce inflaţia care a crescut la 4,1%, dublu faţă de ţinta de 2% stabilită de bancă. Noua Zeelandă a majorat dobânzile pentru a patra şedinţă consecutivă, cu un surprinzător 50 de puncte de bază, până la 1,5%.

Pe de altă parte, în China, îngrijorările legate de decelerarea creşterii sunt declanşate nu doar de riscurile induse de conflictul ucrainean, ci şi de blocajele generate de pandemia de Covid precum şi de şi o piaţă imobiliară care dă semne de slăbiciune. Cele mai recente date privind PIB-ul au fost pozitive, cu o expansiune de 4,8% în primul trimestru al anului, dar şomajul a urcat, iar veniturile din comerţul cu amănuntul au scăzut cu 3,5% pentru prima dată din 2020. Deşi menţine în continuare rata dobânzii la 3,7%, pentru a creşte lichiditatea pe piaţă, Banca Populară a Chinei ar urma să reducă valoarea depozitelor pe care băncile trebuie să le deţină ca rezerve obligatorii. Este pentru prima dată în acest an, eliberând în piaţă aproximativ 530 de miliarde de yuani (83,25 miliarde de dolari) în lichidităţi pe termen lung pentru a preveni o încetinire bruscă a creşterii economice.

Situaţia globală complexă, teama de o posibilă încetinire economică, creşterea ratelor dobânzilor, situaţia politică, politicile monetare, veniturile corporative şi problemele legate de lanţurile de aprovizionare au făcut ca ultimul sondaj al Asociaţiei Americane a Investitorilor Individuali legat de sentimentul investitorilor să arate cel mai scăzut optimism din ultimii 30 de ani. Aşteptările că preţurile acţiunilor vor creşte în următoarele şase luni au scăzut la 15,8%. Aceasta este una din cele mai scăzute 10 valori din istoria sondajului, care a început în 1987. Diferenţa bull-bear, de -32,6%, este şi ea o cifră neobişnuit de coborâtă. Dar, din punct de vedere statistic, indicele S&P 500 a realizat randamente peste medie şi peste mediană în perioadele de şase şi 12 luni care au urmat unor valori neobişnuit de scăzute pentru sentimentul legat de creştere şi pentru diferenţa dintre cei care văd creştere şi cei care văd scădere.

Investitorii români însă sunt mai optimişti în ceea ce priveşte perspectivele de creştere a indicelui S&P 500 în următoarele 12 luni, 37% considerând că acesta va creşte, o majorare de 3% faţă de decembrie 2021, a arătat sondajul eToro Retail Investor Beat.

Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro, are peste 20 de ani de experienţă în domeniul serviciilor financiare şi al investiţiilor, precum şi un background solid în jurnalism. A ocupat diferite poziţii de conducere în zona de Corporate Banking în cadrul Raiffeisen Bank şi OTP Bank, pentru a trece apoi la consultanţă în afaceri, lucrând pentru mai multe companii printre care şi IBM România. Bogdan are un Executive MBA de la Asebuss şi Washington University.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite