Cum poate salva Banca Centrală Europeană zona euro

Creşterea dobânzilor la obligaţiunile spaniole au determinat angajamente din partea oficialilor europeni, precum Angela Merkel şi François Hollande, în vederea aplicării unui plan de salvare a monedei euro.

Declaraţia lui Mario Draghi potrivit căreia Banca Centrală Europeană va aplica orice fel de acţiuni de salvare a monedei euro au dat speranţe Europei înainte de întâlnirea de la Frankfurt de săptămâna aceasta a oficialilor băncilor. 

Reprezentanţii europeni s-au panicat săptămâna trecută când dobânzile spaniole la obligaţiunile emise pe perioadă de zece ani au crescut cu peste 7,5%.

Această creştere a declanşat angajamente de ajutor financiar pentru uniunea monetară în lupta sa pe viaţă şi pe moarte din partea cancelarului german Angela Merkel, a preşedintelui francez François Hollande precum şi din partea lui Mario Draghi, italianul care a preluat preşedinţia BCE anul trecut.

Pieţele financiare, care s-au grupat puternic urmând observaţiile lui Draghi, vor acum ca afirmaţiile reprezentanţiilor băncii centrale să fie puse în practică şi au întocmit o listă cu variante posibile pentru întâlnirea decisivă. 

Opţiunea 1: Cumpărarea de obligaţiuni

În trecut, BCE a cumpărat obligaţiunile statelor membre UE cu probleme financiare, precum Spania şi Italia, indirect de la „jucătorii” de pe pieţele financiare.

Aşa-numitele obligaţiuni de pe pieţele secundare cumpărate prin programul pieţelor de obligaţiuni au încetat în ultimele luni, dar BCE nu le-a putut reactiva.

Sunt două obstacole la această idee: banca centrală germană,  Bundesbank, care se opune acestui program şi, în cazul unui eveniment similar cu cel al datoriei nefavorabile întâlnit în cazul Greciei, BCE va insista să-şi primească, în totalitate, împrumutul acordat.

Dacă BCE are o pondere mai mare asupra pieţei, posibilele pierderi pentru investitorii din sectorul privat va fi mai mare, ceea ce ar conduce la renunţarea la obligaţiunile lor.

Opţiunea 2: Coborârea dobânzilor la lichidităţile oferite băncilor

Prima acţiune lui Mario Draghi, în calitate de preşedinte a BCE, a fost să anunţe programul de refinanţare pe termen lung (LTRO). Prin acest program au împrumutat lichidităţi la o dobândă mică băncilor europene pe o perioadă de trei ani şi a fost proiectat să le ajute cu cerinţele zilnice de finanţare şi de lichidităţi.

Planul urmărit este ca băncile europene să folosească lichidităţile în cumpărarea de obligaţiuni emise de către propriile guverne, chiar dacă nu există vreo garanţie că ar face asta. O cerere suplimentară ar ridica preţurile la obligaţiuni şi ar scădea randamentul.

Opţiunea 3: Alăturarea BCE cu FESF

BCE nu va risca un protest german prin cumpărarea de obligaţiuni direct de la guverne, aspect considerat de Bundesbank ca ilegal potrivit constituţiei băncii centrale. Ar putea fi o acţiune de alăturare a BCE şi a fondului de salvare finanţat de statele membre a zonei euro. Acesta poartă denumirea de Fondul European de Stabilitate Financiară, ce va deveni în septembrie Mecanismul European de Stabilitate.

O idee ce se menţine constă în faptul că FESF/MES ar cumpăra în număr masiv obligaţiuni suverane şi acestea ar fi consolidate prin cumpărarea de pe piaţa secundară de către BCE.

Scopul este de a ridica preţurile obligaţiunilor, conducând la scăderea dobânzilor guvernamentale ce trebuie plătite pentru împrumut. Dobânzile mici ar trebui să stimuleze creşterea. Beneficiarul cel mai probabil al acestei politici ar fi Spania, dar va trebui să se supună unui program de salvare formal, ceea ce guvernul de la Madrid nu ar vrea să facă.

Opţiunea 4: Implementarea ajutorului financiar într-o bancă

Unul sau doi membri ai consiliului BCE au menţinut noţiunea de a oferi programului MES licenţă bancară. Sună ca o problemă tehnică, dar va avea implicaţii largi din momentul în care ar face mecanismul de ajutor financiar eligibil pentru refinanţarea de către BCE. Asta ar mări puterea MES, dar este un refuz continuu pentru germani, având temeri că ar creşte riscul unui declin pentru ţările cu rating AAA ce finanţează cu capital Fondul.

Opţiunea 5: Reducerea dobânzilor

BCE reduce dobânda de refinanţare, echivalentul dobânzii pentru Bank of England, la 0,75% la începutul acestei luni şi ar decide joi asupra unei alte reduceri. O asemenea scădere ar fi neplăcută pentru pieţele ce caută ceva mai mult. Riscul dezamăgirii este mare.