Creşterea accizelor la carburanţi, vehement criticată şi de sindicate

BNS cere Guvernului să formeze un grup de lucru pentru consultări, susţinând că măsura nu este inclusă în Programul de Guvernare şi că toate scutirile de până acum privind impozitul pe dividende şi cele 4 contribuţii sociale aduc bugetului o pierdere de peste 5 mld lei anual, dublu faţă de cât ar obţine din majorarea accizelor.

„Scutirea de impozit pentru veniturile din dividende şi reducerea contribuţiilor sociale operate în favoarea mediului economic sunt recuperate prin afectarea nivelul de trai al populaţiei”, susţine Blocul Naţional Sindical, precizând că proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost transmis partenerilor sociali spre avizare cu doar două zile înaintea şedinţei de Guvern.

Referindu-se la scutirea de impozit a veniturilor din dividende şi majorarea accizelor pentru cele trei produse – benzină cu plumb, benzină fără plumb şi motorină, sindicaliştii spun că veniturile din accize colectate la bugetul de stat pentru aceste produse reprezintă aprox 55% din accizele totale colectate într-un an, în timp ce scutirea de impozit pentru dividende înseamnă o pierdere de venituri la bugetul de stat de aprox 1,28 mld. lei/an.

„Majorarea accizelor pentru cele 3 categorii de combustibil înseamnă o creştere a veniturilor bugetare cu aprox 3,35 mld lei /an, măsura urmând să fie aplicată începând cu 01 septembrie 2017. Trebuie spus că în acest moment România şi-a aliniat nivelul accizelor prentru toate cele 3 produse la nivelul Directivei Europene 203/96/EC. Această majorare prevăzută de proiectul de Cod Fiscal ridică nivelul accizei peste nivelul minim stabilit de directivă”, se arată în document.

„Complet nejustificată”

Nivelul accizei în euro practicat de România este în acest moment, înainte de creşterea vizată pentru 01.09.2017, unul din cele mai reduse din Europa. „Dacă ajustăm nivelul accizelor pentru cele 3 produse cu nivelul de trai din fiecare ţară, România este a doua, după Bulgaria, cu cele mai mari niveluri ale accizei, în condiţiile în care Bulgaria are accize la toate cele 3 produse vizate, la nivelul minim din Directivă”, susţine BNS, sugerând că, în aceste condiţii, majorarea accizei este complet nejustificată.

„După modul în care a fost gândită este evident că scopul a fost acela de a avea efect imediat şi cât mai relevant posibil, sub aspectul recuperării veniturilor bugetare pierdute ca urmare a facilităţilor acordate mediului de afaceri”, au adăugat sindicaliştii.

Aduce după sine alte majorări 

În opinia BNS, efectul creşterii accizelor va fi resimţit rapid în preţul la pompă al carburanţilor. „Dacă avem în vedere că acciza reprezintă aprox 43% din preţul la pompă al benzinei fără plumb şi 40% în cazul motorinei, este de aşteptat ca de la 1 septembrie preţul la pompă al benzinei şi motorinei să crească cu aprox 10%, în cazul în care comercianţii nu vor mai face şi alte ajustări decât cele rezultate din creşterea accizei”, notează BNS. 

Potrivit sindicaliştilor, creşterea preţurilor nu se va opri însă aici - 10% fiind creşterea directă şi imediată. „Până la sfârşitul anului estimăm că populaţia va resimţi un efect suplimentar al acestei măsuri, prin creşterea preţurilor pentru alte  produse şi servicii pentru a căror distribuţie se folosesc mijloacele de transport”, se arată în comunicat.

Nu e în Programul de Guvernare

În nenumărate rânduri Guvernul şi-a justificat deciziile prin invocarea prevederilor Programului de Guvernare, menţionând că populaţia a votat pentru acest program, aminteşte BNS, precizând însă că „majorarea accizelor nu este menţionată în Programul de Guvernare, nimeni nu a votat pentru creşterea preţurilor la carburanţi ca urmare, în logica Guvernului aplicată până în prezent, o astfel de măsură nu ar trebui nici măcar să fie adusă în dezbatere publică”.

Scutirea de impozit pe dividende cât şi renunţarea la cele 4 contribuţii sociale (contribuţia pentru fondul de şomaj, contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii şi contribuţia pentru fondul de risc în caz de accidente de muncă şi boli profesionale), înseamnă pentru bugetul public – potrivit sindicaliştilor - o pierdere de venituri de peste 5 mld lei anual, adică aproape dublu faţă de cât obţine Guvernul într-un an prin majorarea accizelor.

„Este evident că dintr-un astfel de mix de măsuri au de pierdut cei mulţi, în special populaţia activă, pe de o parte afectată de creşterea preţurilor şi pe de altă parte prin pierderea unor drepturi (aferente contribuţiilor sociale datorate în special de angajator şi la care Guvernul a decis să renunţe)”, consideră reprezentanţii BNS, cerând Guvernului României „să stopeze imediat acest tip de măsuri fiscale care consolidează un nou model de distribuire a bunăstării defavorabil populaţiei active din România”.

Sindicaliştii solicitîă, de asemenea, Executivului să consituie de urgenţă un grup de lucru pentru modificarea Codului Fiscal, cu implicarea partenerilor sociali, astfel încât să se asigure premisele pentru o politică fiscală echitabilă, predictibilă şi sustenabilă.