Consultant în turism: E nevoie de un sprijin financiar consistent, dacă nu dorim să oferim „pe tavă“ turismul românesc altor ţări

Sectorul turistic din România are nevoie în această perioadă de un sprijin financiar consistent, aşa cum s-a procedat în ţările vest europene, precum Spania, Germania, Franţa, dacă nu dorim să oferim în totalitate „pe tavă” turismul românesc altor ţări, susţine Traian Bădulescu, consultant în turism.

El afirmă, într-o declaraţie pentru Agerpres, că la ora actuală nu există un dialog între sectoarele public şi privat din turism, deşi Guvernul ar trebui să adopte cât mai rapid norme şi proceduri pentru industria turistică.

Bădulescu este de părere că în acest an se va călători, oricum, mai puţin şi altfel, dar cea mai căutată destinaţie pentru turiştii români va fi România, urmată probabil de ţările apropiate, Bulgaria, Grecia şi poate Turcia.

„În primul şi în primul rând, cred că este nevoie de formarea unei celule permanente de criză, care să reunească reprezentanţii Guvernului, ai ministerelor abilitate, precum şi ai Ministerului Sănătăţii, ai Institutului Naţional de Sănătate Publică, ai Direcţiilor de Sănătate Publică şi ai organizaţiilor profesionale de profil. O asemenea celulă de criză ar fi trebuit formată ieri, aşa cum se spune. La ora actuală nu văd unde este dialogul dintre sectoarele public şi privat din turism. Am observat, în ultimele două luni, poziţii divergente în mass-media, însă nu se aşează nimeni la masă pentru a identifica soluţii clare, concrete. Cred că mai ales acum ar trebui aplicată «Regula de aur», care ar trebui să fie oricând un reper al relaţiilor interumane, sociale. Etica reciprocităţii. Comportă-te cu ceilalţi aşa cum ai vrea să se comporte ei cu tine. Statul trebuie să înţeleagă sectorul privat şi invers. Ar trebui să se ajungă la un numitor comun, ţinându-se cont, fireşte, de restricţiile impuse de pandemia COVID-19”, a declarat consultantul în turism.

De asemenea, Bădulescu susţine că este nevoie de norme şi de proceduri care să fie implementate şi respectate, în special pentru structurile de cazare şi pentru transportatorii de pe teritoriul României.

„Aceste norme trebuie adoptate de către Guvern, dar în dialog cu reprezentanţii organizaţiilor de profil care reunesc proprietarii de structuri de cazare, transportatorii, agenţiile de turism. Este posibil să mai apară şi după 1 iunie cazuri izolate de infectare cu COVID-19, inclusiv în structurile de cazare, care trebui raportate la un birou de comandă, ce va decide aplicarea măsurilor care se impun. Aşa cum majoritatea românilor au respectat, responsabil, Ordonanţele Militare, aşa vor trebui elaborate norme şi pentru turism, chiar o «foaie de parcurs», de către autorităţi, împreună cu reprezentanţii organizaţiilor de turism. Un ghid elaborat ar fi util şi acum, şi pentru alte viitoare situaţii imprevizibile”, explică Traian Bădulescu.

În opinia sa, hotelierii trebuie să ştie cât mai repede ce măsuri de siguranţă trebuie să adopte. Una este să fie impuse măsuri de igienă suplimentare, precum achiziţionarea anumitor dezinfectanţi, anumite acţiuni întreprinse de personal - care nu implică neapărat costuri mari - şi alta să fie obligaţi să pună, de exemplu, geamuri despărţitoare de protecţie între mese, dacă se va permite deschiderea restaurantelor sau la recepţie ori pe plajă.

„În funcţie de aceste norme, hotelierii vor şti exact cât au de investit, iar aceste investiţii vor fi reflectate în tarife. Cred că se impune organizarea unui summit online cu toate asociaţiile din turism, DSP, reprezentanţii Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Sănătăţii etc. pentru a li se explica regulile de avut în vedere. Astfel, asociaţiile vor disemina informaţiile către membri”, a menţionat acesta.

Pe de altă parte, consultantul consideră că este nevoie de un sprijin financiar consistent, aşa cum au procedat ţări vest europene, precum Spania, Germania, Franţa, „dacă nu dorim să oferim în totalitate, pe tavă, turismul românesc altor ţări”.

„Avem la dispoziţie fonduri europene pentru sprijinul financiar. Trebuie clar departajate sectoarele HoReCa, al agenţiilor de turism şi al transportatorilor. Fiecare se confruntă cu problemele sale specifice, deşi este clar, industria turistică şi a transporturilor se numără printre cele mai afectate industrii din lume. Multe dintre agenţiile de turism sunt nevoite să funcţioneze în continuare, în pierdere, pentru că agenţii se confruntă cu nenumărate anulări pentru rezervări efectuate în perioada noiembrie - martie, pentru sezonul de vară, cu redirecţionări, trebuie să ţină permanent legătura cu turiştii îngrijoraţi. Hotelurile şi-au închis sau redus considerabil activitatea dar vor să ştie când vor putea primi turişti şi ce norme de siguranţă trebuie să respecte”, spune el.

O soluţie este platforma IMM Invest, spune Bădulescu, prin care se vor putea pune fonduri la dispoziţia agenţiilor de turism şi a hotelurilor pentru reluarea activităţii, sugerând chiar să fie stabilit un barem minim pentru orice agenţie de turism.

„Adică orice agenţie activă să fie sprijinită cu o sumă minimă, gen 5.000 de euro şi cu o sumă maximă în funcţie de cifra de afaceri din 2019. Este doar o sugestie. Atât agenţiile de turism, care sunt cele mai afectate pentru că nu sunt pe zero, ci pe minus şi interacţionează permanent cu clienţii panicaţi, cât şi structurile de cazare nu au nicio vină pentru această oprire bruscă a economiei şi a circulaţiei, astfel că trebuie sprijinite de către stat, dacă dorim să mai avem turism românesc. Fireşte, fiecare operator urmând să comunice, argumentat, pierderile. O măsură mai simplă, care ar da mai puţine bătăi de cap statului, ar fi scutirea, pe o perioadă de, să zicem, şase luni, de impozite pentru angajaţi precum şi scutirea de alte taxe. Scutire, nu amânare. O amânare nu rezolvă nimic, doar amână o criză sau un faliment. Acum vorbim de o perioadă «moartă», fără încasări, care nu poate determina acumularea de capital", explică Bădulescu.

Când vom putea călători

În privinţa unui orizont de timp în care vor putea călători turiştii români, Bădulescu a spus că deocamdată este greu de spus, dar a adăugat că în acest an se va călători, oricum, „mai puţin şi altfel”.

„Rămâne de văzut şi ce măsuri vor fi luate în prima parte a lunii mai, după ce se va trage linie în privinţa situaţiei. Sunt precaut în a face o prognoză clară”, afirmă consultantul.

El consideră că era evident încă de acum o lună că mai ales Paştele, dar şi 1 Mai vor fi repere pentru acest lucru, dacă oamenii respectă regulile, în sensul că s-ar putea începe redeschiderea în a doua parte a lunii mai.

„Dacă situaţia va fi sub control, vom putea vorbi despre turism, pas cu pas, după 1 iunie. Realist şi de bun simţ, cred că sezonul se va deschide mai ales între 15 iunie şi 1 iulie. Sunt hoteluri din Mamaia şi nu numai care deja intenţionează să se deschidă spre finele lunii iunie. Oricum, şi în vremurile normale, majoritatea turiştilor alegeau litoralul românesc după 1 iulie. Cred că ne-am hazarda mult să considerăm 15-17 mai drept un 1 Mai al acestui an, o deschidere a sezonului. Încă nu se ştie care va fi situaţia şi le recomand turiştilor care nu au făcut deja rezervări să fie precauţi cu a doua parte a lunii mai şi să mai aştepte un pic”, avertizează Bădulescu.

Potrivit sursei citate, fără doar şi poate, cea mai căutată destinaţie în acest an va fi România, pentru că turiştii, oricum, nu vor avea încotro.