Conflictul din Ucraina afectează grav industria auto. Analiştii prevăd o nouă agravare a crizei cipurilor

Foto: Arhivă Adevărul

Industria auto din întreaga lume se pregăteşte pentru probleme şi mai mari în urma conflictului dintre Rusia şi Ucraina, susţine analistului eToro, Bogdan Maioreanu. Potrivit acestuia, globalizarea producţiei, cu o parte din ea în regiunea de conflict, rupe lanţurile de aprovizionare şi opreşte producţia de automobile în interiorul şi în afara Rusiei şi Ucrainei.

„Rapoartele analiştilor prevăd o nouă agravare a crizei cipurilor electronice, deoarece unele materii prime cruciale provin din această regiune. Teama de stagflaţie ar putea, de asemenea, să împiedice vânzările de automobile prin amânarea achiziţiilor care nu sunt esenţiale. 

Din cauza lipsei de piese de la furnizorii din Ucraina, inclusiv Fujikura, Nexans şi Leoni, care produc cablaje esenţiale pentru automobilele germane, producţia modelelor Audi (A4, A5, A6 şi A7) este suspendată. Audi a impus, de asemenea, o îngheţare a comenzilor pentru modelele sale hibride din cauza întreruperilor de producţie.”, arată specialistul.

Conform sursei citate, şi Porsche suspendă producţia Macan, Panamera, în timp ce grupul BMW opreşte săptămâna viitoare producţia la uzinele din Munchen şi Dingolfing, ambele din Germania, precum şi producţia la fabrica Mini a grupului din Oxford, Anglia. 

Totodată, Mercedes-Benz se aşteaptă să reducă producţia la unele dintre fabricile sale europene, deoarece rezervele de piese produse în Ucraina se vor epuiza. 

„Ucraina găzduieşte peste 20 de companii auto globale precum Bosch, Fujikura, Eurocar, Prettl, Aptiv şi are peste 30 de uzine auto. În industria auto ucraineană sunt peste 60.000 de angajaţi. Deşi majoritatea companiilor sunt situate în apropierea graniţei vestice cu Ungaria, Slovacia şi Polonia, încă în afara zonelor de operaţiuni militare, conflictul a perturbat deja fluxurile de producţie şi aprovizionare. 

Pe termen lung, criza din Ucraina are potenţialul de a agrava criza cipurilor.”, avertizează Bogdan Maioreanu.

Conform datelor oferite de acesta, o estimare sumbră a secretarului pentru comerţ Gina M. Raimondo constată că „stocul median de cipuri a scăzut de la 40 de zile în 2019 la mai puţin de cinci zile". 

Acest lucru înseamnă că, dacă ceva perturbă producţia de semiconductori chiar şi pentru doar câteva săptămâni, acest lucru are potenţialul de a închide fabricile  din SUA şi nu numai. 

Astfel, producătorul de cipuri Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSM), care reprezintă 50% din piaţa globală de producţie de chipuri, a declarat că va respecta sancţiunile împotriva Rusiei. 

Dar Rusia reprezintă 42% din exporturile globale de paladiu, 70% din neon, 40% din azot şi 30% din xenon, care sunt ingrediente esenţiale pentru producţia de semiconductori. 

„Dacă Moscova ripostează prin oprirea exporturilor, industria mondială a semiconductorilor va fi afectată. Experţii estimează că Taiwanul şi-a diversificat sursele de aprovizionare pentru aceste ingrediente şi că şi-a făcut deja stocuri.”, mai menţionează reprezentantul eToro.

Acesta a precizat că, potrivit companiei de cercetare Techcet, se aşteaptă ca în 2022 piaţa de gaze inerte de înaltă puritate, folosite in industria electronicelor, să depăşească 7 miliarde de dolari, determinată în principal de expansiunea fabricilor de cipuri de siliciu. 

„Există şi alte surse pentru materiile prime decât Rusia şi Ucraina. Cu toate acestea, pe o piaţă globală, dacă un furnizor este blocat, ceilalţi furnizori au ocazia de a creşte preţurile. Preţul paladiului a depăşit deja 3000 de dolari pe uncie, cel mai ridicat preţ din toate timpurile. Costul materialelor nu se repercutează automat asupra consumatorilor, dar dacă penuria este suficient de lungă şi de gravă încât producătorii de automobile să decidă sau să fie forţaţi să producă mai puţine vehicule, preţurile acestora vor creşte.”, susţine sursa citată.

În urma conflictului şi a sancţiunilor, mai mulţi producători de automobile, precum Renault, Toyota, Volkswagen, Mitsubishi au întrerupt producţia la fabricile de automobile din Rusia, în timp ce Volvo şi Daimler au oprit producţia de camioane. 

„Impactul acestor măsuri pentru marii producători de automobile este deocamdată limitat, în ciuda pierderilor din cifra de afaceri şi în preţul acţiunilor. 

Pentru industria auto din Rusia, însă impactul este foarte important. Cu câteva zile înainte de declanşarea conflictului militar din Ucraina, Asociaţia Producătorilor de Automobile din Rusia publica vânzările de automobile în luna ianuarie, când au fost vândute 85.002 unităţi. Cea mai vândută maşină a fost Lada - produsă în uzinele AvtoVaz, controlate de Renault - urmată de KIA, Hyundai şi Renault.”, explică Bogdan Maioreanu.

 Conform acestuia, în 2021, în Rusia au fost vândute aproape 1,5 milioane de maşini, din care 2131 de vehicule electrice. 52,6% dintre maşini au fost SUV-uri, urmate de 34% maşini din clasa B şi B+.

 În departamentul SUV, cel mai vândut a fost Dacia Duster cu 40662 de unităţi, urmat de Toyota RAV 4 - 37212 şi Volkswagen Tiguan cu 28504 unităţi. Cea mai vândută maşină electrică anul trecut a fost Porsche Taycan, urmată de Tesla Model 3 şi Audi e-Tron. 

În ceea ce priveşte camioanele, 6294 au fost vândute în 2021, o creştere de aproape 29% faţă de anul anterior. 

Topul a fost dominat de mărcile ruseşti, Kamaz, GAZ şi Ural, urmate de Volvo, Scania Mercedes, dar mărcile occidentale au reprezentat doar 44% din totalul camioanelor vândute. În 2020, industria auto a contribuit cu aproape un procent la PIB-ul Rusiei, în timp ce ponderea sa în toate industriile producătoare de bunuri industriale s-a ridicat la aproape 40%. 

„Sancţiunile şi reducerile de producţie vor afecta cele peste 320.000 de persoane angajate direct în industrie şi peste 3,5 milioane de angajaţi din industriile conexe, cum ar fi fabricarea materialelor, operarea, întreţinerea şi repararea vehiculelor.”, încheie specialistul.