Codul Insolvenţei intră astăzi în vigoare, deşi e atacat la Curtea Constituţională. Oamenii de afaceri şi BNR cer mai multe schimbări

Insolvenţa

Codul insolvenţei, adoptat de Guvern la începutul acestei luni prin ordonanţă de urgenţă, intră în vigoare astăzi, deşi Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională două prevederi, iar mediul de afaceri şi Banca Naţională a României (BNR) solicită modificarea mai multor prevederi.

Una dintre principalele modificări o constituie faptul că perioada de reorganizare se scurtează la maxim un an, faţă de trei ani cât este acum, măsura fiind criticată de practicienii în insolvenţă, care consideră că firmele vor ajunge în acest mod direct în faliment. De asemenea, procentul de aprobare a planului de reorganizare a fost ridicat de la 30% din total masă credală la 50% din total masă credală, iar pentru concordatul preventiv se creşte procentul de la 80% la 90%.

O altă modificare o constituie faptul că intrarea în insolvenţă nu nu suspendă executarea silită din partea creditorilor deţinători de creanţe curente. Această prevedere încalcă principiul caracterului concursual şi colectiv al procedurilor de insolvenţă prin posibilitatea acordată creditorilor, în chip individual, să execute silit debitorul prin acţiuni paralele procedurii insolvenţei. În plus, nu va mai exista nicio protecţie din partea Tribunalului în cazul insolvenţei debitorului din moment ce poate fi executat.

Fiscul, avantajat

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, arăta, în 21 octombrie, că scopul noului Cod al insolvenţei este acela de a preveni situaţiile în care societăţile debitoare s-ar sustrage de la plata obligaţiilor folosind o perioadă lungă de timp în care devin intangibile prin simpla intrare în procedura de insolvenţă şi eventual prin derularea unui plan de reorganizare.

Noua reglementare creează premisele legale ale unei proceduri de insolvenţă care asigură echilibrul între interesele creditorilor şi cele ale debitorilor, a declarat Cazanciuc, la începutul acestei săptămâni, la dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor.

Insolvenţa duce direct la faliment

„Modificările îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat. Afectează companiile mijlocii şi mari pentru care ar exista datele unei reorganizări. Falimentul acestora va reprezenta desfiinţarea locurilor de muncă şi va atrage falimentele furnizorilor, sau chiar al clienţilor. La nivelul Uniunii Europene, peste 200.000 de întreprinderi sunt afectate anual de faliment, fapt ce duce la pierderea a peste 1,7 milioane de locuri de muncă în fiecare an. Riscăm să îngroşăm masiv aceste statistici, iar situaţia economică naţională să se înrăutăţească“, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

BNR vrea „listă neagră“

Banca Naţională a României cere şi ea realizarea unei „liste negre“ cu acţionarii care au băgat mai multe firme în insolvenţă, pentru ca băncile să fie mai protejate de tentaţia de înşela.

De asemenea, specialiştii în insolvenţă consideră că aplicarea ordonanţei pentru toate procedurile în curs, de la momentul intrării sale în vigoare, va destabiliza planurile de reorganizare deja adoptate, care prevăd reorganizarea pe o perioadă de trei ani şi pentru care au fost deja demarate negocieri cu creditorii principali.

Ridicarea licenţei pentru instituţiile media

Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituţională a României două dispoziţii din Codul insolvenţei, instanţa urmând să se pronunţe pe 29 octombrie. Cele două dispoziţii atacate sunt aplicarea noilor proceduri din Cod şi insolvenţelor actuale, dar şi prevederea care obligă Consiliul Naţional al Audiovizualului să ridice licenţa operatorilor aflaţi în insolvenţă. Această măsură ar afecta Realitatea TV şi a fost atacată de către organuzaţiile media de apărare a libertăţii presei.

„APADOR-CH  protestează fată de modul superficial si lacunar în care a înţeles Avocatul Poporului să atace la Curtea Constitutională Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Avocatul Poporului a ocolit în sesizarea de neconstituţionalitate problema esenţială ridicată de art. 81 alin. 3 din OUG nr. 91/2013  si anume caracterul vădit discriminator al reglementării, care prevede suspendarea licenţei doar în cazul societăţilor media (licenţa audiovizuală), nu si suspendarea licenţelor altor societăţi decât cele media. Acest tip de reglementare discriminatorie încalcă art. 16 al. 1 din Constituţie, care interzice discriminarea.

Avocatul Poporului nu a menţionat însă această încălcare evidentă a Constituţiei în motivarea în fapt si în drept a excepţiei de neconstituţionalitate“, se spune într-un comunicat al APADOR-CH.