CNADNR a avizat soluţia tehnică pentru „autostrada surpată“. Cum explică inginerii ce lucrări vor face
0Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) anunţă că a avizat soluţia tehnică pentru porţiunea de 200 de metri „scufundată“ din lotul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăştie.
Lucrările la acest tronson, efectuate de CNADNR în regie proprie, au demarat în luna aprilie a acestui an. Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, care a vizitat luna trecută lotul 3, a cerut terminarea lucrărilor şi redeschiderea circulaţiei în septembrie.
Soluţia tehnică presupune săparea de „tranşei“ (tranşee), care au rol să dreneze apa acumulată în fundaţia autostrăzii, cu distanţă variabilă între ele.
„Soluţia tehnică avizată presupune execuţia a şase tranşei drenante, la o adâncime de şapte metri, transversal amprizei autrostrăzii, distanţa dintre acestea fiind variabilă, distanţele mai mici sunt în zona cu înălţimea de rambleu mai mare, această distanţă crescând pe măsura reducerii înălţimii rambleului“, se arată în comunicat.
Potrivit CNADNR, „lungimea acestor tranşei este de 65 m pentru 4 drenuri şi de 285 m pentru două dintre acestea. La capul aval al tranşeilor transversale cu lungimea de 65 m se montează cămine de vizitare. Între aceste cămine se realizează drenurile de evacuare, care unesc toate aceste cămine de vizitare. Cele două tranşei cu lungimi mai mari, respectiv 285 m, sunt necesare atât pentru evacuarea apelor drenate către pârâul din aval, cât şi pentru asanarea zonei mlăştinoase aflate în aval la cca. 200 m de autostradă. Acestea se unesc într-un singur cap de evacuare, unde se realizează un bazin decantor cu preaplin, continuat cu un şanţ pereat până la emisar. Peste terenul astfel pregătit, se va începe refacerea corpului rambleului din materiale granulare, ranforsate cu geogrile“.
În fine, „pentru asigurarea nedeformabilităţii (bombării taluzurilor) se vor realiza la fiecare 2,00 m de înălţime legături din geogrile de acelaşi tip cu cele utilizate la perna din piatră spartă, respectiv geogrile rigide, cu rezistentă efectivă la alungirea de 5%, de 100 kN/m. Armarea taluzurilor se va face cu geogrile“.
Iar pentru sitemul rutier se menţine aceeaşi soluţie tehnică folosită şi în proiectul iniţial, respectiv, un sistem rutier semirigid, cu următoarea configuraţie:
• 5 cm - beton asfaltic de uzură MASF 16
• 6 cm - beton asfaltic deschis BAD25m
• 12 cm - anrobat bituminos tip AB2
• 20 cm - balast stabilizat cu ciment
• 30 cm - strat de balast
• 20 cm - strat de formă din materiale coezive tratat cu ciment sau compuşi pe bază de ciment.
Expert: „Aceeaşi soluţie a aplicat-o şi Impregilo“
Soluţia tehnică aleasă de CNADNR în cazul lotului 3 a fost aspru criticată şi de către specialistul în infrastructură Mihai Crăciun, unul dintre fondatorii asociaţiei Construim România.
Acesta a atras atenţia că soluţia aleasă de CNADNR este o continuare a celei folosite de constructorul tronsonului respectiv, firma italiană Impregilo. Crăciun a atras atenţia asupra faptului că această soluţie nu rezolvă problemă reală, cea a solului nisipos şi a izvoarelor subterane.
„CNADNR face acolo terasamente, adică practic aşează pământ peste zona afectată. Problema reală este însă dedesubt, unde sunt izvoare subterane care îşi schimbă mereu cursul, solul fiind unul nisipos. Aceeaşi soluţie a aplicat-o şi Impregilo“, a afirmat Crăciun, pentru News.ro.
Potrivit specialistului, soluţia eficientă pentru porţiunea afectată ar fi construirea unui viaduct cu piloni de beton înfipţi în stratul de stâncă aflat sub solul nisipos.
O astfel lucrare ar dura, însă, minimum un an, ceea ce face imposibilă respectarea termenului cerut de autorităţi. În plus, pe lotul 3 mai există o problemă majoră, la viaductul Aciliu, aflat la circa doi kilometri de zona scufundată.
Contractul pentru construirea lotului 3, dintre CNADNR şi grupul Impregilo, care a devenit ulterior Salini-Impregilo, a fost semnat în 2011 şi a fost reziliat în ianuarie 2016.
Lotul 3 a fost inaugurat în noiembrie 2014, cu două zile înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, în prezenţa premierului Victor Ponta, candidat la alegeri.
În septembrie 2015, lotul a fost închis, iar o porţiune de câteva sute de metri a fost demolată, din cauză că au apărut fisuri şi denivelări grave pe carosabil. CNADNR a început lucrările, în regie proprie, în luna aprilie a acestui an.